Comisia Europeană analizează în fiecare an situația din UE. În acest context, miercuri, 15 septembrie, va fi prezentat publicului raportul aferent și probleme cu care se confruntă oamenii în acest an, scrie Bernd Riegert într-un articol de opinie realizat pentru DW. Totuși, ele nu sunt diferite față de cele din 2020, principalele fiind pandemia, clima, conjuctura economică şi conflictele interne.
Sondajul de opinie realizat de propriul institut demoscopic „Eurobarometers” este foarte clar. Pentru cetăţenii comunitari cele mai stringente teme sunt modificările climatice, pandemia, sistemul medical, situaţia economică şi inechităţile sociale. Tocmai aceste teme vor fi abordate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cel de-al doilea discurs referitor la starea Uniunii Europene, pe care îl va susţine miercuri în plenul Parlamentului European, potrivit unui articol de opinie realizat de dw.com
Pandemia
Între timp au apărut destule seruri împotriva COVID-19, dar rata vaccinării rămâne sub aşteptări. Limita de 70 la sută din totalul populaţiei, asumată de Ursula von der Leyen, a fost atinsă în UE, dar, în contextul variantelor mult mai contagioase, precum delta, se impune depăşirea acestui procentaj. În plus, cotele de vaccinare sunt diferite în statele europene. De la aproape 90 la sută în Malta, la doar 20 de procente în Bulgaria. Situaţia va trebui remediată şi prin implicarea, în următoarele luni, a autorităţilor europene, după cum a declarat pentru DW şefa departamentului pentru sănătate din cadrul Comisiei, Stella Kyriakides.
Preşedinta Comisiei a pus bazele unei noi instituţii europene HERA, care are rolul de a împiedica şi estompa răspândirea epidemiilor. Abordarea lipsită de coordonare a combaterii epidemiilor în cele 27 de state membre, fiecare aplicând măsuri şi standarde diferite, ar urma să fie îngrădită în momentul în care HERA va începe să lucreze.
Economia
Pandemia a lovit masiv economia iar preşedinta CE vrea să contracareze efectele negative printr-un program de reconstrucţie fără precedent. Acordarea celor 750 de miliarde de euro – fonduri pentru reconstrucţie, care vor fi finanţate în premieră prin contractarea de datorii comune – va fi punctul principal al politicii economice comunitare în anii următori.
În condiţiile în care majoritatea cetăţenilor UE recunosc că au suferit pierderi financiare în directă legătură cu pandemia, aşteptările faţă de UE şi programele de refacere economică sunt mari. Planul presupune însă şi riscuri, pentru că implică o creştere a nivelului datoriilor statelor membre, precum şi majorarea inflaţiei, din cauza cererii sporite. Discuţiile referitoare la modul de abordare a sporirii majore a nivelului de îndatorare publică sunt deja la ordinea zilei în țările blocului comunitar.
Modificările climatice
UE doreşte ca banii din fondul de reconstrucţie să fie investiţi în mare parte în proiecte ecologice. Aşa-numitul proiect european „Green Deal” ar trebui să transforme Europa, până în anul 2050, în primul continent fără emisii toxice de dioxid de carbon. Această ambiţioasă ţintă a fost impusă de Ursula von der Leyen. Acum contează însă, printr-o serie de legi şi măsuri, ca energia regenerabilă, mobilitatea electrică şi organizarea unor locuri de muncă digitale moderne să devină regulă şi nu excepţie. Nu este încă prea clar cât va trebui să economisească fiecare stat membru la capitolul emisii de noxe.
Coeziunea
Sporesc forţele centrigufe din cadrul UE. Polonia şi Ungaria se apără tot mai vehement în faţa încercărilor Comisiei Europene şi a Curţii Europene de Justiţie de a opri încălcarea principiilor statului de drept. Definiţiile referitoare la valorile europene şi drepturile fundamentale nu sunt identice în toate statele europene. Situaţia este evidentă în politica homofobă din Polonia, Ungaria şi alte state intrate mai recet în familia europeană. Nesoluţionată rămâne chestiunea referitoare la o politică europeană privind migraţia. Distribuirea migranţilor şi a solicitanţilor de azil, în condiţiile în care tot mai mulţi afgani vor fugi din calea talibanilor, divizează profund societăţile din cadrul țărilor comunitare. Comisia Europeană a renunţat la impunerea unui mecanism de distribuire a refugiaţilor şi mizează acum pe protejarea graniţelor şi împiedicarea imigraţiei. Nu este clar ce propuneri va putea face în acest sens Ursula von der Leyen. Ea va putea face referire la „Conferinţa privind viitorul Europei”, care a debutat deja şi care va prezenta primele rezultate, alături de cetăţenii comunitari, în primăvarea anului 2022.
Da capo
Comparând situaţia UE din acest an cu cea din septembrie 2020 devine evident că temele au rămas identice. Problemele sunt uriaşe. Von der Leyen va încerca acum să pună bazele unei politici comune referitoare la protecţia climei, la refacerea şi digitalizarea economiei, ca bază pentru un viitor mai bun. Discursul de miercuri urmează după o dezbatere amplă în Parlamentul European. După vacanţa de vară, discursul reprezintă practic reluarea activităţii legislativului european la Strasbourg şi Bruxelles. Reale progrese la capitolul legislativ vor exista de abia după ce în Germania, cel mai mare stat comunitar, se va instala la putere o nouă coaliţie guvernamentală, rezultată în urma votului din 26 septembrie.
Sursa foto: Dreamstime