În urma experienţei din perioada 2007-2013, autorităţile române promit că procedurile din următoarea sesiune ,dedicată proiectelor dezvoltare cu ajutorul fondurilor europene, vor fi mult mai simple decât în sesiunea anterioară.
Bogdan Hossu, director general al companiei de consultanţă, Wise Finance Solutions, spune că românii pot accesa cu uşurinţă fonduri europene dacă se informează corect. Într-un interviu acordat pentru Capital, Bogdan Hossu a explicat cum pot reuşi românii să acceseze mai uşor banii europeni pentru proiectele lor.
Capital: Cum abordează românii accesarea fondurilor europene?
Bogdan Hossu: Subiectul accesării fondurilor europene la români are la bază o mentalitate deformată asupra acestui domeniu controversat, cu multiple implicaţii. Întâi, sursele de finanţare sunt considerate generic fonduri greu de obţinut, în condiţii de eligibilitate extrem de dure şi dificile, astfel încât demersul de obţinere a fondurilor nu reprezintă o alternativă viabilă la creditarea bancară, pentru dezvoltarea unei afaceri. Totuşi, realitatea ne arată că sursele de finanţare sunt relativ uşor de accesat, în condiţiile unei informări corecte şi a unei utilizări corespunzătoare a acestora.
Majoritatea românilor sunt reticenţi în privinţa finanţărilor din fonduri europene sau guvernamentale, întrucât condiţiile de rambursare a sprijinului financiar impun îndeplinirea unor reguli ce pentru unii pot părea excesiv de stricte. La acest aspect se adaugă un nivel înalt al birocraţiei şi afectează o bună colaborare a beneficiarilor cu autorităţile locale, în demersurile necesare implementării proiectelor.
Însă, o altă problemă este că românii, de cele mai multe ori, nu apelează la firme specializate şi cu experienţă în consultanţă pe management. Atunci când o fac, dacă o fac, cei mai mulţi sunt tentaţi să aleagă firmele care prestează servicii la tarifele cele mai scăzute, rezultatele fiind însă pe măsură. Astfel, proiectele sunt în mare parte, respinse în procesul de evaluare, iar atitudinea acestui tip de consultanţi este aceea de a se scuza pentru lipsă lor de expertiză şi profesionalism, invocând surse externe ale eşecului: de aici rezultă şi blamarea excesivă a complexităţii sistemului legislativ european.
Un ultim aspect de precizat îl constituie rata de cofinanţarea. Deseori impusă în cadrul unui proiect, în contextul resurselor financiare limitate sau insuficiente ale solicitantului pentru demararea proiectului, situaţia este amplificată de către băncile, la rândul lor reticente, în oferirea de finanţare proiectelor. Nu în ultimul rând, pot spune că deşi suntem la începutul celui de-al doilea Program de finanţare – 2014-2020, persistă încă un nivel slab de informare la nivelul cetăţenilor în privinţă disponibilităţii şi specificităţii surselor de finanţare pe piaţă de profil.
Capital: Cu ce noutăţi vine noua sesiune din 2014 – 2020 pentru aplicanţi?
Bogdan Hossu: Comparativ cu Programul 2007-2013, în cadrul sesiunii din perioada 2014-2020 se semnalează o creştere a contribuţiei solicitantului. Acest fapt se datorează în mare parte politicilor UE conform cărora în urma absorbţiei sprijinului financiar anterior 2007-2013, se consideră că cele opt regiuni de dezvoltare a României au evoluat ca nivel de trai (d.p.d.v. financiar).
Printre noutăţile perioadei de programare se numără: termene administrative mai scurte, reducerea sarcinii administrative asupra beneficiarilor prin dezvoltarea unui sistem de electronic de informaţii, extinderea opţiunilor de simplificare de evaluare a costurilor, introducerea opţiunilor de costuri.
O altă noutate este reprezentată de asistenţa tehnică şi suport financiar mai eficient pentru beneficiari care va fi realizată prin standardizarea documentelor de achiziţii publice, de un mecanism financiar care permite că rambursarea cheltuielilor să se facă direct furnizorului, simplificarea documentaţiei cerute la depunerea proiectelor etc.
Dezvoltare de CLLD-uri (Community-led Local Development) pentru reducerea decalajelor teritoriale prin implicarea comunităţii locale reprezintă încă o noutate în cadrul noii sesiuni de programare.
Un alt aspect de noutate îl reprezintă implementarea mecanismului decontării cererilor de plată. Pentru asigurarea capacităţii de absorbţie a acestor fonduri şi în vederea evitării dezangajării automate a fondurilor alocate României de către Comisia Europeană, s-a impus elaborarea unor reglementări privind unele măsuri financiare pentru asigurarea creşterii gradului de absorbţie a instrumentelor structurale alocate României în perioada 2014-2020. Totodată, asta asigură şi îndeplinirea obiectivelor proiectelor, evitându-se astfel întârzierile majore în implementarea acestora şi neatingerea obiectivelor. În acest sens, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă a fost modificată prin introducerea mecanismului decontării cererilor de plată.
Cereri de plată – cereri ale beneficiarilor proiectelor finanţate din instrumente structurale prin care se solicită autorităţilor de management virarea sumelor necesare pentru plata cheltuielilor rambursabile, reprezentând acele cheltuieli eligibile aferente instrumentelor structurale şi cofinanţării publice asigurate de la bugetul de stat, efectuate de beneficiari în cadrul contractelor de furnizare de bunuri, prestare de servicii sau execuţie de lucrări încheiate.
Cererile de plată se depun la organismul intermediar, în baza facturilor pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor ori execuţia lucrărilor recepţionate sau a facturilor de avans primite în conformitate cu prevederile contractelor de achiziţii derulate, acceptate la plată. Numărul cererilor de plată poate fi cel mult dublu faţă de numărul cererilor de rambursare prevăzute în graficul cererilor de rambursare, anexă la contractul de finanţare.
Un aspect de noutate îl constituie importanţa acordată Strategiei de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020 (SNCDI 2020). Aceasta va fi operaţionalizată printr-o serie de instrumente, în principal Planul naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020 (PNCDI3), şi un instrument conex, Axa Prioritară Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru susţinerea afacerilor şi competitivitate. Acestea acţionează alături de alte politici publice în sectoare conexe (fiscale, educaţionale, etc., inclusiv prin mecanisme de tipul POC, POR, POS-CU, PODCA, PNDR).
Pe de altă parte, în cadrul noului PNDR 2014-2020 AFIR a anunţat unele modificări:
Printre beneficii se numără scurtarea perioadelor de evaluare şi selecţie a proiectelor, aplicarea unor proceduri mai simple şi folosirea de instrumente utile pentru aplicanţi (depunere online, bază de date cu preţuri de referinţă, procedură de achiziţii private online etc.).
Capital: Pentru ce tipuri de proiecte oferiţi consultanţă în această perioadă?
Bogdan Hossu: Tipurile de proiecte, respectiv domeniile pentru care oferim consultanţă în această perioadă sunt destinate atât ONG-urilor, cât şi operatorii economici reprezentând atât întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri), cât şi microîntreprinderi şi întreprinderi mari.
Cele mai importante sunt reprezentate de către:
1) PROGRAMUL OPERAŢIONAL COMPETITIVITATE 2014-2020, AP 1 cu termen de depunere în 12 august 2015
– Clustere de inovare (A 1.1.1)
– Atragerea de personal cu competenţe avansate din străinătate pentru consolidarea capacităţii CD (A 1.1.4)
– Investiţii pentru departamentele de CD ale întreprinderilor (A 1.1.1)
– Întreprinderi inovatoare de tip start-up şi spin-off (A 1.2.1)
– Întreprinderi nou înfiinţate inovatoare (A 1.2.1)
2) PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014- 2020
– Investiţii în exploataţii agricole (Submăsură 4.1)
– Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (Submăsură 6.1)
3) Fondul pentru Inovare Civică
4) INTERREG Europe (Programul Interreg V-A România-Bulgaria)
5) Schema de ajutor de stat având că obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 807/ 2014.
Altele:
1) EUROPA PENTRU CETĂŢENI – Componenţa 2: Implicare democratică şi participare civică
– Măsură 2.1 Înfrăţirea între localităţi
– Măsură 2.2 Reţele de oraşe
2) Iniţiativă „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”
3) EUROPA CREATIVĂ 2014-2020
4) ORIZONT 2020
5) Măsuri integrate pentru ţinerii inactivi (PROGRAMUL OPERAŢIONAL CAPITAL UMAN 2014-2020, AP 1 ŞI AP 2)
6) Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri
7) Programul naţional multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii
8) Programul de Finanţare a Consultanţei în Afaceri BAS România.