Care sunt consecinţele legii falimentului personal

Legea insolvenţei persoanelor fizice va reprezenta un risc suplimentar pentru bănci şi se va traduce în creşterea costurilor la creditele pentru persoane fizice, în special ipotecare, iar aplicabilitatea se va reduce la clienţii cu credite mari, a declarat vicepreşedintele ARB, Steven van Groningen. Avantajele "faliţilor" Totuşi, dacă aceasta va fi acceptată ea va aduce mai multe avantaje clienţilor băncilor din România. Astfel, cei care nu reuşesc să îşi mai achite ratele l

Legea insolvenţei persoanelor fizice va reprezenta un risc suplimentar pentru bănci şi se va traduce în creşterea costurilor la creditele pentru persoane fizice, în special ipotecare, iar aplicabilitatea se va reduce la clienţii cu credite mari, a declarat vicepreşedintele ARB, Steven van Groningen.

Avantajele „faliţilor”

Totuşi, dacă aceasta va fi acceptată ea va aduce mai multe avantaje clienţilor băncilor din România. Astfel, cei care nu reuşesc să îşi mai achite ratele la bănci nu vor mai fi în situaţia să îşi piardă casele din vina unor restanţe acumulate în timp.

De asemenea, băncile nu vor mai putea bloca conturile datornicilor şi vor fi obligate să îi lase acestuia o sumă lunară care să îi asigure o viaţă decentă.

Legea mai stabileşte că debitorul de bună credinţă care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei.

Cine va cere falimentul personal?

„În 99% din cazurile în care se va aplica legea va fi vorba de cineva care a luat un credit mare de la bancă şi există în garanţie un activ mare. Dacă nu rambursează creditul, casa şi terenul sunt vândute, iar banii merg la bancă. Pentru asta nu e nevoie de o lege specială. Legea va reprezenta un risc pentru că va fi văzută ca o oportunitate (…) S-a văzut că nici legea insolvabilităţii companiilor nu a funcţionat cum trebuie, pentru că nici băncile, nici avocaţii, nici clienţii nu au experienşa necesară. Trebuie proceduri rapide, trebuie scurtate termenele”, a spus van Groningen, care este şi preşedintele Raiffeisen Bank România.

Potrivit proiectului de lege, debitorul care cu bună credinţă a cerut şi a acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiul scuzabilităţii.

90% din clienţi vor suferi pentru cei care nu plătesc

Vicepreşedintele ARB a explicat că riscul asociat posibilităţii declarării în insolvenţă a unor debitori în condiţiile unor proceduri care s-au dovedit greoaie va forţa băncile să crească dobânzile la creditele de retail, în special ipotecare, pentru a acoperi riscul refinanţării.

„Astfel, cei care plătesc, adică peste 90% din clienţii persoane fizice, vor suferi pentru cei care nu plătesc”, a conchis van Groningen.

Guvernul s-a pronunţat împotriva proiectului de lege promovat de doi senatori PDL, invocând probleme de legalitate. Actul normativ va fi trimis spre dezbatere Camerei Deputaţiilor, care este camera decizională.

Senatorii au adoptat, marţi, o propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, iniţiată de senatori PDL, dar care a fost susţinută în plen de toate grupurile parlamentare.

Senatorul independent Serioja Chivu a anunţat că grupul senatorial mixt susţine adoptarea proiectului, un anunţ similar fiind făcut şi de senatorul UDMR Verestoy Attila.

„Se vede că avem o unanimitate pentru susţinerea oamenilor care suferă şi care de cele mai multe ori suferă pe nedrept”, a constatat senatorul.

DETALII:
Pentru a vedea textul complet al proiectului de lege, click aici