Care sunt destinațiile principale ale banilor din PNRR?
Declarația ministrului de Finanțe a fost făcută miercuri, 22 decembrie. Totodată, acordul de împrumut a celor 14,49 miliarde de euro a fost semnat de Adrian Câciu, comisarul pentru Buget și Administrație Johannes Hahn și de Paolo Gentiloni, comisar pentru Economie, din partea Comisiei Europene.
„Spre deosebire de predecesorii mei vreau ca românii să știe ce se întâmplă cu împrumuturile pe care le luăm; găsesc că au acest drept măcar și pentru faptul ei vor susține rambursarea lor. Eu voi face tot ce depinde de mine ca fiecare euro luat împrumut să fie pus la treabă și să contribuie la dezvoltarea țării noastre și îmbunătățirea vieții oamenilor”, a declarat Adrian Câciu.
De asemenea, ministrul Finanțelor a subliniat că destinațiile principale ale banilor sunt finanțarea reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare (PNRR), acoperirea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale.
Amintim că sumele se virează în 10 rate, până la 31 decembrie 2026, pe măsura îndeplinirii obiectivelor asumate de România în PNRR și a derulării investițiilor asociate împrumutului. În acest context, prefinanțarea de 1,94 de miliarde de euro va fi disponibilizată de Comisia Europeană imediat după intrarea în vigoare a Acordului.
Ministerul Finanțelor a explicat că fiecare virament, cu tot cu prefinanțarea, se acordă în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Rambursarea împrumutului se va face în următorii 30 de ani, în rate egale, cu o perioadă de grație de 10 de ani.
Adrian Câciu, despre proiectul bugetului pe 2022
Anterior, Adrian Câciu a explicat că proiectul legii bugetului pe 2022 este construit pe investiţii de 7% din PIB şi vine cu foarte multă provocare pentru toţi miniştrii.
„Pot să vă spun că este construit pe investiţii de 7% din PIB. Pot să vă spun că discuţiile s-au închis cu ministerele. Pot să vă spun că, la fel ca la orice buget, nu există neapărat zâmbet şi nici satisfacţie, dar există foarte multă provocare în faţă pentru toţi miniştrii. (…) România, în anul 2022, îşi va menţine traiectoria de reducere, în cadrul procedurii de deficit excesiv, reducerea deficitelor.
Astfel că deficitul pe anul 2022 în termeni cash va fi 5,84%, iar deficitul pe ESA va fi 6,2%, aşa cum este angajamentul asumat în faţa Comisiei Europene. Din perspectiva plafonului pentru cheltuieli de personal, acesta se va reduce ca pondere în PIB şi va fi de 8% din PIB, faţă de 9,4% în 2021”, a explicat Adrian Câciu.
