În acest context, angajatorii au nevoie de o strategie de integrare și dezvoltare pentru tineri, bazată pe o remunerație care să nu limiteze paleta de alegeri personale. Pe de altă parte, ei ar trebui să le ofere oportunități de dezvoltare prin expunere la situații profesionale și de învățare continuă, care să faciliteze schimbarea de percepție de la „un loc de muncă” la „un loc în care îmi construiesc cariera”.

„Tendințele demografice transformă mediul economic românesc, determinând organizațiile să-și reorienteze modelele de afaceri și să formuleze noi strategii de atragere și retenție a resurselor umane. În acest studiu, am provocat tinerii să răspundă întrebărilor noastre și să ne povestească despre activitățile, interesele și valorile lor, despre ce reprezintă succesul și care le sunt modelele. Am fost surprinși de forța, diversitatea și dinamismul lor”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Pentru realizarea Barometrului tinerilor au fost intervievați 524 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani, care au răspuns unui chestionar online, în perioada mai-iunie 2019. 60% dintre aceștia muncesc cu normă întreagă sau parțială.

Un instantaneu în viața tinerilor

Sportul este hobby-ul practicat în cea mai mare măsură de tineri: peste un sfert din timpul lor este dedicat acestei activități. Iar cititul e pe locul al doilea, cu 18% din timp.

Lunar, 68% participă la evenimente culturale și 70% se implică în activități de voluntariat.

Sursele predominante de informare indicate de tineri sunt platformele sociale. Răspunsurile colectate poziționează pe primele locuri, ca surse de informare, Facebook (utilizată de 31% dintre cei chestionați) și Instagram (de 22%).

Aproape un sfert dintre tinerii sondați utilizează internetul mai mult de 5 ore pe zi în scop personal și o treime în scop profesional. Cei care îl utilizează până într-o oră sunt sub 5%.

Dezvoltarea personală și profesională

Tinerii caută un echilibru între viața personală și cea profesională, preferă orașele mai mari, chiar și pe cele din afara teritoriului românesc.

În privința alegerii angajatorului, 21% se orientează către companiile care oferă oportunități de dezvoltare și învățare și 18% către cele care încurajează echilibrul între viața profesională și cea personală. Nu e de mirare, având în vedere că munca este privită de 38% dintre tineri ca un mijloc de a învăța, în timp ce pentru 26% e un mijloc de a-și asigura traiul și familia.

În profunzime despre generația tinerilor

Dintre valorile pentru care au optat din chestionarul EY România, ambiția este cea mai asumată: 48% dintre tineri o regăsesc între valorile lor. Urmează onestitatea (40%), independența (33%), fericirea și iubirea (25%).

Puterea exemplului are un impact fundamental asupra dezvoltării tinerilor, iar existența unui model are capacitatea de a schimba perspectivele, idealurile și acțiunile unui tânăr. Cu toate acestea, doar jumătate dintre respondenți susțin că au un model. Dintre cei care urmează anumite modele, majoritatea se ghidează după exemplul părinților (41%) și al unor personalități din afara țării (21%).

Privind în perspectivă

Privind în viitor, tinerii chestionați dau dovadă de un nivel ridicat de neîncredere în privința evoluției țării: peste 35% declarându-se pesimiști. Principalele nemulțumiri sunt legate de situația spitalelor publice, de corupție și de calitatea sistemului educațional: peste 90% dintre respondenți considerându-le problematice. Drept urmare, tinerii cred că factorii cei mai importanți pentru dezvoltarea României sunt îmbunătățirea situației politice și a politicilor economice (fiscale și monetare).

Bogdan Ion conchide: ”Suntem convinși că în România există o tânără generație promițătoare care merită susținută prin implicare și încurajare. Privim spre un viitor al oportunităților, nu al provocărilor”.

 ***

Concluziile Barometrului au fost prezentate și dezbătute de echipa EY, coordonată de Horațiu Cocheci, Director, People Advisory Services, împreună cu antropologul Alexandru Dincovici, Roxana Clodnițchi, Lector universitar, Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine, ASE și Corina Anghel, HR Business Partner Avon, în cadrul unui eveniment dedicat tinerilor.

Alexandru Dincovici, Antropolog, General Manager IziBiz Consulting: “Statisticile care ajung să definească uneori cu atâta nonșalanță ceea ce numim generic <<tineri>> sunt enunțate aproape mereu de pe o poziție de putere care nu face decât să mărească o aparentă falie generațională. Ele sunt, de fapt, și produsul nostru și al generațiilor precedente, pentru că <<tinerețea>> nu este (doar) o esență în baza căreia putem emite judecăți de valoare, o atitudine, de altfel, discriminatorie numită ageism, ci mai ales o sumă de comportamente, atitudini, valori determinate de un context material și social pe care îl construim cu toții pe zi ce trece.”

Corina Anghel, Sr. HR Business Partner, Commercial & Support Functions, RO & MD, Avon Cosmetics România: “E foarte important să fim aproape de tineri și să îi înțelegem pentru că ei sunt acei early adopters ai noului mod în care va funcționa lumea (ei au fost primii pe Facebook, dar acum și bunica știe să îmi lase comentarii cu emojis). Ca organizație, nu ne interesează să îi atragem doar pentru că avem nevoie de forță de muncă, ci pentru că interesele, nevoile și valorile lor ne dau indicii despre cum ar trebui să pregătim organizația pentru viitor. Și cred că asta ar trebui să fie o preocupare permanentă a tuturor companiilor care vor să rămână relevante în anii ce vor urma.”

„Dialogul activ cu tinerii (studenți și alumni FABIZ, dintre care mulți ocupă poziții cheie în economia autohtonă și internațională) ne-a determinat să ne dezvoltăm și adaptăm curricula și procesele la nevoile prezentului. Am mers chiar un pas mai departe și am interacționat cu generațiile mai tinere, de liceeni. Ce am învățat? Empatie, digitalizare și distracție. La schimb, încercăm să le oferim studenților lecții de gândire critică și de orientare în universul informațional. Încercăm, împreună, să ne pregătim cât mai bine pentru viitor”, a declarat Roxana Clodnițchi, Lector universitar, Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine, ASE.