În ciuda potenţialului ridicat de creştere pe care îl au fondurile de acţiuni şi cele diversificate, investitorii optează pentru fondurile cu risc scăzut – cele monetare şi de obligaţiuni.
În primele cinci luni din 2011, cele mai mari subscrieri nete s-au îndreptat către fondurile mutuale denominate în euro (echivalentul a 361,3 milioane lei – 42% din total), potrivit Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Următoarele intrări nete ca valoare au vizat fondurile monetare (316,8 milioane lei – 37%) şi fondurile de obligaţiuni (185,4 milioane lei – 22%). În ceea ce priveşte fondurile cu risc mai ridicat, acestea s-au echilibrat reciproc, de pe fondurile de acţiuni fiind retrase 4 milioane de lei, iar pe cele diversificate intrând o sumă echivalentă.
Practic, câştigul industriei fondurilor mutuale îl constituie de o bună perioadă de timp migrarea clienţilor de pe depozitele bancare către fondurile cu risc scăzut, atraşi de randamentele şi de accesibilitatea superioare. Fondul mutual către care s-au îndreptat cei mai mulţi bani în primele cinci luni din 2011 a fost Raiffeisen Euro Plus.
„Principalele motive pentru care Raiffeisen Euro Plus a captat într-o măsură mai mare interesul investitorilor sunt randamentul constant peste dobânda la depozitele la euro şi accesibilitatea. În condiţiile în care clienţii au în orice moment acces la bani, preferă să apeleze la acest instrument în locul depozitelor bancare. În plus, acest instrument este mult mai sigur decât orice depozit bancar, întrucât vorbim de un grad de diversificare destul de ridicat. Fondurile monetare în euro sau în lei sunt produse ideale pentru persoanele juridice, datorită flexibilităţii şi transparenţei maxime, ele fiind potrivite şi pentru persoanele fizice cu apetit de risc scăzut“, spune Sorin Ichim, director de marketing şi vânzări în cadrul Raiffeisen Asset Management.
Neacşu, Erste AM: Interesul se mută către fondurile de obligaţiuni
„În prezent, există o reţinere faţă de fondurile cu grad de risc mai ridicat, cum sunt fondurile de acţiuni şi cele diversificate. Performanţa acestora încă nu a atras fluxuri importante de bani. În continuare, cele mai mari sume la nivelul industriei au fost atrase în primele cinci luni de fondurile monetare. În cazul nostru, al celor de la Erste, fluxurile s-au îndreptat cu precădere către fondul de obligaţiuni. E un început de trend – dinspre un orizont de investire de circa 3-6 luni (cazul fondurilor monetare), spre unul multianual (cazul fondurilor de obligaţiuni)“, explică Dragoş Neacşu, preşedintele Erste AM.
Ca să avem o imagine despre cât de accentuată e tendinţa manifestată la nivelul fondurilor mutuale gestionate de Erste, Neacşu spune că „peste 80% din intrările noi au mers către obligaţiuni“.
„De regulă, noi am fost antemergători. Pe portofoliul nostru, interesul pentru fondurile monetare s-a manifestat încă din 2008, pe când la nivelul pieţei s-a manifestat abia în 2009. În următoarele două trimestre, am putea vedea astfel un interes în creştere şi la nivelul pieţei pentru fondurile de obligaţiuni. Către acest tip de instrumente vin investitorii care până acum au stat în zona călduţă a depozitelor, atraşi de randamentul mai mare cu un punct sau mai mult, dar şi cei care încep să privească pe un orizont mai lung de timp“, spune preşedintele Erste AM.
Administratorii speră să intre bani şi pe acţiuni
„Piaţa aşteaptă să crească interesul şi pentru fondurile mai riscante, şi probabil acest lucru se va simţi până la sfârşitul anului“, afirmă Neacşu.
„În general, investitorii merg către produsele pe care le pricep, iar ei, deocamdată, abia au făcut pasul de la depozite la fondurile cu risc scăzut. Cine ar înţelege fenomenul ar investi acum în fondurile de acţiuni pe un termen mai lung. Problema e că lumea investeşte pe randamente trecute, adică după ce s-a anunţat la televizor, ceea ce nu garantează performanţa viitoare, ci dimpotrivă“, e de părere Ichim.
