Infiltrarea Turciei în politica, economia și în special în societatea albaneză, în ultimii opt ani de guvernare ai premierului Edi Rama este profundă și constantă.

Motivele care l-au determinat pe premierul albanez să includă țara în aspiraţiile neo-otomane ale Ankarei sunt un mister, dacă le-am analiza după criterii de raționalitate politică și de supraviețuire a unei țări cu aproximativ 1,9 milioane de locuitori în prezent. De asemenea, este o situaţie paradoxală, deoarece încă de la căderea comunismului, Albania a avut o orientare europeană constantă, ca o democrație occidentală modernă.

Iar dacă oportunitățile personale și politice ale lui Rama nu sunt perceptibile la prima vedere, rezultatele sunt vizibile cu ochiul liber. Nu ar fi deloc exagerat să considerăm că Albania tinde să devină cea de-a 82-a prefectură a Turciei neo-otomane, a cărei influență în societatea albaneză tinde să fie egală cu cea pe care a avut-o în epoca otomană timp de 400 de ani, după cum comentează cu nemulţumire în public diferiți intelectuali ai țării, dar și politicieni albanezi experimentaţi, potrivit To Vima.

Obiective și influență politică

Obiectivul Turciei este evident: otomanizarea islamului albanez pe tot teritoriul Albaniei, dar și în restul regiunilor locuite de vorbitori de albaneză din Balcani. O rețea de imami și moschei funcționează sub supravegherea directă și cu susţinerea financiară a Direcției pentru Probleme Religioase din subordinea președintelui Turciei. Mii de familii de albanezi musulmani primesc ajutoare care îi transformă în ostatici și, prin extensie, într-un electorat ambulant prin intermediul căruia Turcia exercită influență politică.

După căderea comunismului și deschiderea Albaniei spre exterior, a existat mai întâi o încercare de infiltrare a islamului arab, dar aproape că a eșuat. Infiltrarea Turciei îi face din nou pe albanezi și mai ales pe musulmani mândri și nostalgici după poziția socială pe care o dețineau în timpul sultanatului otoman.

Nu este vorba doar de construcția marii moschei de la Tirana, ci și a celei de la Pristina. Cu finanţări directe din partea statului turc, prin intermediul deosebit de activului serviciu de acordare a ajutoarelor de stat TIKA, se reconstruiesc vechi moschei, strâns legate de istoria cuceririi spaţiului balcanic de către turcii otomani. În același timp, istoria este rescrisă într-un mod care răstoarnă versiunea actuală albaneză. Pe de altă parte, serviciile turceşti de stat au fost implicate în mod deschis și prin toate mijloacele în alegerea șefului comunității musulmane. Faptul că prin implicare americană a fost evitată alegerea preferatului Ankarei nu înseamnă că a fost înlăturată posibilitatea de a se încerca din nou, mai ales că majoritatea imamilor au studiile făcute în Turcia.

O rețea de organizații neguvernamentale la Tirana, Pristina, Tetovo etc. răspândesc propagandă și publică cărți care prezintă o perspectivă istorică total nouă cu privire la Albania și la regiune. Este vorba de o concepție neo-otomană potrivit căreia perioada vechii ocupații turcești nu mai este o evoluţie tragică pentru popoarele din regiune, islamizarea este prezentată ca o alegere voluntară a oamenilor și mai ales că în anii ulteriori ocupaţiei otomane și în timpul Războaielor Balcanice creștinii au comis un genocid împotriva musulmanilor.

Urmărirea legăturilor, dar și a surselor de finanțare ale diferitelor asociaţii, diverşilor cercetători, diverselor centre de istorie etc. din Albania, Kosovo și din oraşe turceşti care se ocupă de această problemă, ne conduc către serviciile Ministerului Afacerilor Externe și ale serviciilor secrete din Turcia.

Infiltrarea în domenii vitale

În plan economic, sectoarele profitabile ale economiei interne au fost predate de regulă companiilor turcești, în special celor din anturajul lui Erdogan. Se poate presupune pe bună dreptate că nu are loc doar o spălare de bani, ci şi că procesul de otomanizare a Albaniei și a altor populații de origine albaneză din Balcani se autoîntreţine. Este vorba de resurse asigurate din creșterea importurilor de produse turceşti în Albania datorită regimului preferenţial, din atribuirea unor importante proiecte de producere a energiei electrice din surse hidraulice regenerabile, din predarea în mâinile Turciei a sectorului asigurărilor, a sectorului bancar, a producției și în principal a comercializării hidrocarburilor etc.

– A doua cea mai mare bancă din Albania este BKT (Banka Kombetare Tregtare – Banca Comercială Națională), în întregime turcească. Prin intermediul acesteia, Ankara controlează o parte semnificativă din sectorul companiilor de asigurări, unde există o lipsă de transparenţă cu privire la distribuirea acțiunilor.

– În sectorul petrolier, Turcia deține controlul asupra singurei rafinării mari, cea la Ballsh, la fel ca și în sectorul importurilor şi comerţului angro cu combustibil.

– În sectorul militar, până de curând, Turcia deţinea o bază navală la Pasha Liman din Vlorë, care se presupune că acum va fi preluată de NATO și SUA. Ankara și-a exprimat interesul și pentru aeroportul militar din Kuçovë, un interes care în prezent slăbește tot din cauza implicării NATO.

– Școli: instituția de învățământ din subordinea lui Erdogan, MAARIF, a cumpărat New York College din Tirana pe care îl extinde nu numai la studii universitare, ci și la niveluri inferioare: grădinițe, clase primare şi de gimnaziu, liceu. La fel la Elbasan și Shkodra.

– Înfiinţarea de medrese (licee cu internat, chiar şi pentru fete) la Tirana, Shkodra, Kavajë, Elbasan și Korçë. Sute de tineri, chiar şi din familii creștine din mediul rural, optează pentru ele datorită faptului că oferă cazare gratuită. Universitatea Hena e Plote (Luna Plină) aparține formal comunității musulmane albaneze, dar, în esență, se află sub administraţie turcească.

– În domeniul sănătății, pe lângă marele spital pe care îl construiește acum la Fier, Turcia mai deține rețeaua de clinici private American Hospital, unde cuvântul „american” este doar de faţadă. Prin această reţea, pacienții sunt direcționați către tratamente mai complicate la spitale din Istanbul și Izmir. Din grup face parte și canalul TV Abc News.

– Turcia are, de asemenea, controlul absolut asupra marelui combinat siderurgic din Elbasan prin intermediul companiei afiliate turcești KURUM, care controlează și centrala hidroelectrică din Saranda.

– Singura companie aeriană din Albania, Air Albania, nu este decât o anexă a Turkish Airlines ca urmare a donației de avioane turceşti uzate către Albania Airlines, precum şi datorită colaborării în domeniul instruirii personalului și a facilităților financiare acordate, în general, de Turcia.

– Agenția oficială de presă Anadolu, administrată de stat, are zilnic o ediţie de informații și propagandă în limba albaneză, la fel ca rețeaua de televiziune a regimului, TRT.

– Administrația publică din domeniile critice este înţesată de absolvenți ai universităților turcești. Oamenii de știință care studiază în Occident, inclusiv Grecia, nu se mai întorc în Albania din cauza posibilităţilor reduse de dezvoltare profesională și a diferenței de mentalitate. Însă exact invers se întâmplă cu cei care au absolvit universități din Turcia și din Ciprul de Nord.

– Dar elementul de bază îl reprezintă infiltrarea în forțele armate și în serviciile de securitate. Ofițerii de rang înalt ai armatei și poliției, precum și din sectorul critic al antiterorismului sunt absolvenți de școli turcești.

– Programul pe termen mediu pentru sectorul de apărare nu prevede doar cheltuieli pentru achiziția de echipamente, care sunt cele mai evidente. Importante sunt cheltuielile de instruire și formare continuă a personalului forțelor armate. Nu este o exagerare să spunem că Turcia nu are nevoie de propriile baze militare și infrastructură la Marea Adriatică, pentru că, în fapt, a luat sub aripa sa forțele armate albaneze, transformându-le într-o anexă a trupelor sale.

– Un imens mecanism de propagandă și răspândire a concepţiilor doctrinei Turciei neo-otomane în limba albaneză este întreţinut în Albania și în restul Balcanilor. Mai ales dacă am analiza dezbaterea publică cu privire la problema delimitării zonelor maritime, am putea constata cu ușurință că punctul de vedere al Ankarei a fost adoptat pe deplin în Albania, chiar dacă este contrar principiilor dreptului internațional și Convenției UNCLOS, la care Albania este parte.

– Sub pretextul urmăririi membrilor rețelei FETO, a imamului Fethullah Gulen, serviciul turcesc MIT are o prezență fizică în Albania, Kosovo și în Macedonia de Nord. Acolo organizează operațiuni de arestare și expulzare ca și cum ar fi teritoriu turcesc.

– Tot obiective strategice implică şi acordul în domeniul educației. Este vorba de consolidarea sentimentului că Turcia a venit pe ţărmul Adriaticii pentru a rămâne. Instituțiile de învățământ turcești funcționează la Tirana și în alte orașe încă din 1996. Tot în Albania, cât și în Macedonia de Nord și Kosovo, prin instituția de învățământ a Turciei, MAARIF, Erdogan își construieşte propriul sistem educațional. Conform acordului menționat anterior, se prevede ca limba turcă, istoria și noţiuni de cultură turcă să fie incluse chiar și în învățământul obligatoriu și în liceele sistemului public albanez, cu tot ceea ce presupune acest lucru.