Una dintre principalele modificări a Codului Muncii, de la care se aşteaptă o creştere a numărului de contracte de muncă, mai ales în zona societăţilor comerciale şi ONG-urilor care accesează fonduri europene, se referă la încheierea contractelor de muncă pe durată determinată pe o durată de trei ani (în loc de doi ani) şi cu posibilitatea prelungirii de două ori, dar nu depăşind cinci ani în total.

O altă noutate se referă la delegarea personalului, de exemplu din firmele de construcţii care au lucrări în alte localităţi. În aceste cazuri, perioada permisă de Codul Muncii este de cel mult 60 de zile şi nu poate fi prelungită decât cu acordul angajatului.

Potrivit secretarului de stat Ivăşchescu, noul Cod al Muncii îi permite angajatului să înceapă lucrul ‘cu contractul individul de lucru în mână, cu fişa postului şi cunoscând exact performanţele aşteptate de angajator de la el’.

Munca la negru, sancționată

Pe lângă facilităţile create ca angajarea să se facă mai uşor şi accentul pus pe profesionalism, angajatorul stabilind încă de la început şi cu exactitate criteriile de evaluare, noul Cod al Muncii înăspreşte sancţiunile pentru munca la negru, acestea fiind valabile atât pentru angajator cât şi pentru persoana găsită că prestează muncă nedeclarată.

Pe de altă parte, noul Cod al Muncii este aliniat prevederilor europene privind regimul muncii temporare, prin eliminarea unor restricţii, reacţia mediului de afaceri fiind pozitivă.

A fost creată posibilitatea de a apela la munca temporară prin agent de muncă temporară, fără condiţionări în ceea ce priveşte motivul care a dus la necesitatea suplimentării forţei de muncă: creşterea activităţii, înlocuirea angajaţilor ale căror contracte de muncă sunt suspendate, pentru activităţi sezoniere, ocazionale sau specializate etc. Singura interdicţie admisă de noul Cod al Muncii se referă la înlocuirea angajaţilor aflaţi în grevă.

Legea Zilierilor

În prima zi a săptămânii viitoare intră în vigoare şi Legea Zilierilor. Noua prevedere legislativă stabileşte că durata activităţii ocazionale prestate de zilierul român sau străin este de minimum o zi, cel mult 12 ore/zi, respectiv 6 ore pentru lucrătorii minori, care au capacitate de muncă. Nici o persoană nu poate fi angajată ca zilier dacă nu a împlinit 16 ani.

Angajatorul este obligat să-i plătească zilierului, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, remuneraţia convenită şi să-i asigure, pe propria cheltuială, echipamentele de lucru şi de protecţie. Cuantumul remuneraţiei brute orare nu poate fi mai mic de 2 lei/oră şi nici mai mare de 10 lei/oră. Există un singur impozit (16%), calculat la remuneraţia brută, a cărui plată este în sarcina beneficiarului, respectiv a angajatorului.

Nici un zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai mare de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

Potrivit legii, activităţi cu caracter ocazional pot fi prestate în agricultură, vânătoare şi pescuit, exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural, manipulări de mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie

SURSA: Agerpres