De ce blochează Olanda accesul României în Spaţiul Schengen? “Mark Rutte (premierul Olandei –n.r.) a venit în Parlament şi mulţi dintre noi, din toate grupurile, l-am întrebat de ce Olanda blochează în continuare, iar el ne-a spus că este vorba de MCV. El constituie un argument politic în momentul de faţă. El nu are niciun fel de legătură cu aqui-ul Shenghen care specificat în Tratat şi care este foarte clar: nu se introduce condiţionalităţi politice, ci un aqui tehnic. În momentul în care am convenit că mi-am îndeplinit aqui-ul trebuie să fiu acceptat. Dar ţările în ultima vreme, dintr-o tendinţă spre federalism, spre mai multă integrare, s-a dorit mai multă decizie la Bruxelles, decât în statele membre. În condiţiile acestea dreptul european devine uşor, uşor hegemonic şi încearcă să impună. Cum este şi mecanismul de relocare a imigranţilor, nu are suport în Tratat. Deci atitudinea unor state membre este peste Tratat”, explică Norica Nicolai, unul dintre cei mai experimentaţi europarlamentari români.

Unitatea românilor şi Iohannis

În aceste condiţii, ce poate face România? “România poate să fie mult mai activă şi mai vocală în Consiliile Europene şi are, împreună cu alţii, majoritate de blocaj. Cum am făcut noi de curând, nu am dat mandate de negociere, ca să blocăm detaşarea pe transport”, explic.Totuşi, în acest caz ar fii nevoie de unitate în grupul reprezentanţilor ţării noastre în Parlamentul European. Din păcate, aflăm de la Nicolai că această nu există:  “Grupul român este foarte divizat. Noi cooperăm cu PSD-ul în momentul de faţă pentru că suntem în Coaliţie şi este firesc să colaborăm pe marile dosare. Dar o conlucrare permanentă între europarlamentarii români după părerea mea nu există”.  Europarlamentarul vorbeşte şi despre implicare preşedintelui Klaus Iohannis în medierea acestor tensiuni: “Preşedintele a avut o singură întrevedere cu europarlamentarii români, în urmă cu vreo doi ani. Mesajul a fost să comunicăm să lucrăm pentru binele României. Feelingul meu a fost a fost că a vrut să bifeze o întâlnire şi atâta”.

Alte ţări îşi apără interesul

“Este o situaţie similară şi în cazul altor ţări?”, este o întrebare care apare logic. Norica Nicolai spune că situaţia este diferită, în alte cazuri existând comunicare între aleşi: “Pot să vă dau câteva exemple. Germania, de pildă. Sunt risipiţi în toate grupurile politice în Parlamentul European, dar când sunt dosare mari care antamează interesul german toată lumea votează la fel, inclusiv liberalii noştri (grupul ALDE-n.r.). Deşi ideea noastră poate e diferită de ceea ce vor ei, ei au întotdeauna opinia care consolidează interesul lor naţional. Din 2009, de când sunt eu europarlamentar, noi nu am avut niciodată o poziţie comună în interesul ţării. Cu excepţia comunicării pe care o avem prin Misiunea României la Bruxelles cu ţara, în rest nu avem o formulă instituţionalizată. Şi au tot încercat miniştrii de externe să ne aducă pe toţi la masă, să discutăm, să încercăm să găsim soluţii de vot în bloc”.