În primul rând sunt analizate corecţiile externe, urmate de cele fiscale şi în final sunt observate modificările costului unitar real al muncii. Fiecărei ţări i s-a aplicat un scor şi i s-a atribuit o poziţie pe baza rezultatelor acestor investigaţii. În funcţie de aceşti factori fiecare ţară primeşte un scor, care poate ajunge la maxim 10 puncte, după cât de bine s-a adaptat la noile condiţii.

După cum veţi vedea mai jos, în majoritatea cazurilor, ţările care s-au adaptat cel mai bine sunt cele care au cele mai mari probleme economice.

Cu alte cuvinte, cele care trebuie să facă cele mai multe corecţii o fac, dar s-ar putea să nu fie îndeajuns pentru a evita dezastrul.

10. Finlanda

Scor: 3,8
Poziţie după sănătatea fiscală: 3

Puncte tari: Scor excelent pentru resurse umane, cu cele mai bune rezultate PISA şi cu abilităţi puternice de a integra imigranţii. Nu are deficit structural. Regim liberal în ceea ce priveşte regulile pieţei.

Puncte slabe: Scăderi semnificative în exporturile nete după 2008; cheltuielile guvernamentale au o pondere mare în PIB; insuficientă orientare către export pentru o economie mică.

9. Luxemburg

Scor: 4
Poziţie după sănătatea fiscală: 2

Puncte tari: Poziţie fiscală excelentă; cea mai puternică tendinţă de creştere dintre toate ţările mature ale zonei euro; un surplus uriaş de cont curent; o rată scăzută a consumului public şi privat.
Puncte slabe: Piaţa serviciilor este puternic regularizată; dependenţă de industria financiară; grad înalt de protecţie a locurilor de muncă.

8. Olanda

Scor: 4
Poziţie după sănătatea fiscală: 4

Puncte tari: Utilizare excelentă a forţei de muncă, cu o rată mare a angajărilor şi una foarte mică a şomajului; un regim foarte liberal; performanţe puternice la export; surplus major de cont curent.
Puncte slabe: Cheltuielile guvernamentale au o pondere crescută în PIB; industrie financiară supradimensionată; deficit fiscal peste medie.

7. Portugalia

Scor: 4,9
Poziţie după sănătatea fiscală: 15

Puncte tari: Au fost începute corecţii fiscale majore; scor excelent la integrarea imigranţilor.

Puncte slabe: O creştere economică foarte atenuată; orientare spre export insuficientă; deficit mare de cont curent; un deficit fiscal uriaş în 2010; poziţie fiscală nesustenabilă.

6. Slovacia

Scor: 5
Poziţie după sănătatea fiscală:6

Puncte tari: cel mai bun scor din zona euro la tendinţa de creştere economică din ultima perioadă; orientare puternică către export; cheltuielile guvernamentale au o pondere mică în PIB; înclinaţie atenuată către cosum; o rată scăzută a datoriei publice în PIB.
Puncte slabe: O rată mare a şomajului; scor slab la resurse umane; deficit fiscal excesiv în 2010.

5. Spania

Scor: 5,7
Poziţie după sănătatea fiscală: 12

Puncte tari: O rată relativ mică a datoriei publice în PIB; cheltuielile guvernamentale în PIB sunt sub medie; o revenire spectaculoasă pe exporturile nete.
Puncte slabe: O rată slabă de creştere economică, în afară de construcţii; scor foarte prost la angajări, cu cea mai mare rată a şomajului la tineri din întreaga zonă euro; un deficit structural foarte mare în 2010; rată scăzută a natalităţii; scoruri PISA scăzute.

4. Malta

Scor: 6,4
Poziţie după sănătatea fiscală: 11

Puncte tari: Creştere puternică a exporturilor nete de la sfârşitul lui 2007; cheltuielile guvernamentale au o pondere scăzută în PIB; costul unitar real al muncii atenuat.
Puncte slabe: O rată scăzută a angajărilor; o poziţie fiscală nesustenabilă; deficit major de cont curent.

3. Irlanda

Scor: 6,5
Poziţie după sănătatea fiscală: 10

Puncte tari: O efort puternic de corecţie cu creşteri majore în exporturi şi o scădere semnificativă a costului unitar al muncii; cea mai mare rată a natalităţii din zona euro; o creştere importantă a economiilor populaţiei; cea mai puţin regularizată piaţă pentru bunuri şi servicii din zona euro.

Puncte slabe: Cel mai rău deficit structural din zona euro; o rată mare a activelor bancare în PIB; o creştere excesivă a costurilor unitare ale muncii în 2002-2010; o cădere pronunţară a şomajului.

2. Grecia

Scor: 6,6
Poziţie după sănătatea fiscală: 17

Puncte tari: O schimbare majoră a deficitului ciclic; îmbunătăţire majoră în exporturi nete prin prăbuşirea importurilor; o rată scăzută a datoriilor populaţiei în PIB.
Puncte slabe: cel mai slab scor al datoriei publice în PIB; scoruri PISA foarte slabe; înclinaţie puternică spre consum; deficit de cont curent uriaş; o rată scăzută a economiilor populaţiei; cele mai regularizate pieţe din zona euro.

1. Estonia

Scor: 8,4
Poziţie după sănătatea fiscală: 1

Puncte tari: cea mai bună poziţie la sustenabilitatea fiscală; orientare puternică spre exporturi; scoruri PISA bune; adaptare rapidă a pieţei muncii; regim regulatoriu foarte liberal.

Puncte slabe: Creştere excesivă a costului forţei de muncă în perioadă boomului economic; rată scăzută a economiilor populaţiei; încă se clatină după scăderea puternică a ratei angajărilor din perioada post-bubble; Capacitate sub medie de a integra imigranţii.

SURSA: Business Insider