Problema Greciei şi a noului împrumut care ar trebui acordat acesteia a fost capul de afiş al discuţiilor dintre liderii europeni, în cadrul Consiliului European.
Negocierile dintre Grecia şi creditorii privaţi privind restructurarea datoriei de 200 de miliarde de euro au făcut progrese de-a lungul weekend-ului, dar nu au fost închise înainte de începerea summitului.
Un oficial grec a spus că premierul Lucas Papademos va oferi o scurtă explicaţie cu privire la această situaţie şi va avea o întâlnire cu cancelarul Merkel pe această temă.
Până când nu există o înţelegere cu creditorii privaţi, UE nu poate acorda un nou pachet de sprijin financiar în valoare de 130 de miliarde de euro, asupra căruia liderii europeni conveniseră deja cu Atena în octobmrie.
Germania i-a infuriat pe greci săptămâna trecută cu propunerea ca un comisar european să preia controlul asupra finanţelor publice greceşti, pentru a asigura astfel că ţintele fiscale sunt atinse.
Ministrul de finanţe grec, Evangelos Venizelos, a spus că a pune Grecia să aleagă între demnitatea naţională şi asistenţa fiscală înseamnă a ignora lecţia istoriei. Însă ideea Germaniei a primit la summit sprijinul premierilor din Olanda şi Suedia.
Una din temele de discuţie a fost şi semnarea unui tratat privind crearea Mecanismului de Stabilitate Europeană, un fond permanent de salvare în valoare de 500 de miliarde de dolari, care ar trebui să devină operaţional în iulie, cu un an mai devreme decât se planificase iniţial.
Noul pact fiscal
Nici în privinţa noului pact fiscal nu s-au făcut mari progrese.
"Să transcriem într-o lege vizunea Germaniei despre cum ar trebui cineva să îşi conducă economia este ceva ce noi nu vom face niciodată", a spus un oficial britanic.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a spus liderilor că noul tratat fiscal nu este necesar şi este dezechilibrat, deoarece nu a reuşit să combine rigoarea bugetară cu investiţiile care sunt necesare în sectorul public pentru crearea de joburi.
Investitorii, în continuare îngrijoraţi
Prima de risc pentru bondurile ţărilor est europene a crescut astăzi, iar euro şi bursele au scăzut pe fondul îngrijorărilor investitorilor că nu există niciun progres la summit în privinţa Greciei, dar şi a semnelor de încetinire a economiei europene.
Economia Spaniei s-a contractat în ultimul trimestru al anului trecut, pentru prima oară în ultimii doi ani şi pare a reintra în recesiune.
Franţa a scăzut la jumătate prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 1% la 0,5%.
Totodată, premierul conservator al Spaniei, Mariano Rajoy, aflat la primul său summit european, a spus că în mod clar Spania nu va atinge ţinta de creştere ecopnomică de 2,3% din acest an.
Aceasta ridică mari semne de întrebare legat de posibilitatea ca ţara să scadă deficitul bugetar de la aproape 8% din PIB în 2011, la 4,4% în acest an, aşa cum a fost stabilit.
Jose Manuel Barroso a spus că Bruxelles- ul ar putea schimba ţinta de neatins a Spaniei după ce va fi revizuită prognoza de creştere economică a UE, pe 23 februarie.