Investitorii straini au crescut cifrele exporturilor clujene. Fie ca este vorba de fabrici deschise de straini in Romania, fie de investitii in aceste fabrici sau de firme suta la suta romanesti, gasirea partenerilor straini a fost cruciala pentru dezvoltarea afacerii.
Patru mii de investitori straini si-au stabilit sediul central in judetul Cluj, in special in orase – platforma industriala Cug, zona Baciului si, recent, parcul industrial din Cluj-Napoca gazduiesc sedii noi sau modernizate ale marcilor straine. Ca numar, domina firmele italienesti (800), urmate de cele unguresti (530) si indeaproape de cele germane (508), potrivit Camerei de Comert si Industrie Cluj (CCIC). Un capital social total de 200 de milioane de dolari a fost investit de firmele straine in Cluj, insa „nivelul real al investitiilor straine se situeaza la aproximativ jumatate de miliard de dolari”, apreciaza Vasile Leordean, presedintele CCIC.
O parte din treptele de lemn care decoreaza casele europenilor sunt produse pe platforma Baciului, Cluj-Napoca, in urma unei investitii apreciate la 1,5 milioane euro. Firma italiana Albini & Fontanot este cunoscuta in lume pentru producerea de scari (20.000-30.000 scari pe an). Inca din 1998 aceasta a lucrat in zona Cug a Clujului, ulterior a deschis fabrica Stairs Prod Export pe platforma Baciului. In ultimul an, aceasta a livrat companiei mama din Italia 170.000 de trepte, potrivit directorului Martino Albini. Pe langa treptele finite si semifinite, Stairs Prod Export a mai furnizat panouri de fag si semifabricate, ceea ce a adus companiei venituri de 3,8 milioane euro anul trecut. Fabrica are 180 de angajati, iar una dintre problemele de care s-au izbit patronii italieni in Romania a fost neseriorizitatea unora dintre acestia, in special cauzata de alcool. „Este o problema mare din cauza accidentelor care se pot produce, iar cazurile sunt frecvente”, spune directorul Albini. Investitorii straini acuza, de asemenea, impunerea prin Codul muncii a doua zile libere consecutive, mai ales ca muncitorii primeau bani mai multi pentru ore suplimentare.
Cand compania ungureasca Mol si-a mutat sediul central din Romania de la Bucuresti la Cluj, efectul
s-a simtit imediat in economia clujeana. Investitiile au crescut cu peste 87 milioane de dolari, ceea ce a plasat Ungaria pe primul loc in topul investitiilor dupa capitalul social. Consulul ungar pe probleme economice la Cluj, Konya Laszlo, fostul director al Mol Romania, spune ca celelalte firme unguresti venite in Romania sunt in general firme de mici dimensiuni. „Chiar daca s-a spus ca din vina primarului, eu cred ca adevarata cauza este alta: capitalul unguresc nu este atat de dezvoltat incat sa se extinda in Romania”. Pe de alta parte, consulul vorbeste despre firmele romanesti care au lucrari in Ungaria, cum ar fi Nemes si Partenerii (constructii).
O mare parte din investitiile olandeze in Cluj se datoreaza Napolactului. Chiar daca discret, un nume puternic sta acum in spatele marcii Napolact: Friesland din Olanda. Napolact a fost dintotdeauna in alimentatie ceea ce era Clujeana pe piata de incaltaminte. Dar daca ultima a sfarsit trist, povestea Napolactului s-a scris la antipod. Firma a incheiat anul cu 150 de miliarde lei profit. Dintr-o productie totala de 900 miliarde lei, cel mai mult s-a vandut pe piata interna, si intre 5-6 % a mers catre piete externe, in special catre SUA, Orientul Mijlociu, Australia. Napolact si-a inregistrat 18 marci si duce cele 150 de sortimente de lapte, produse lactate, lapte praf, unt, branzeturi, inghetata) in magazinele din aproape toata tara. „Am investit permanent, aproximativ 80% din profit”, spune directorul comercial Gheorghe Grecu.
Pe piata medicamentelor, producatorul clujean Terapia a cucerit piata ruseasca, dar si cea ucraineana, poloneza si ceheasca, cu un volum total de sapte milioane de dolari. Cel mai cunoscut produs exportat: faringoseptul.
Ceramica si confectiile au intrat in topul exportului
Plasata in topul primilor zece exportatori din Cluj, Sanex a fost premiata de CCIC pentru investitia anului in 2001, realizata de o societate cu capital strain. Potrivit datelor raportate la Rasdaq, producatorul clujean de obiecte sanitare din ceramica are ca actionar majoritar firma Goodison Holding din Olanda. Cu 1.700 de salariati, a fost realizata o cifra de afaceri neta de 500 miliarde de lei, la jumatatea anului trecut. Italienii de la Unimetal au cumparat actiuni la Casirom Turda, producator in Romania de produse refractare; este o alta companie situata in topul exportatorilor (cifra de afaceri de doua sute de miliarde lei, anul trecut, 340 salariati).
Tricotaje Somesul dateaza din 1930. Este o firma privata, cu 25% capital italian (firma Maglificio Morgano Italia). Peste 90% din productia actuala ia calea exportului, in special catre tari ca Italia, Marea Britanie, Germania, Franta, Austria, Cehia. Numai o treime din productie a fost lucrata in lohn, restul a reprezentat export direct al colectiilor proprii. „Dupa 89, fosta fabrica de stat a investit in total peste sase milioane euro pentru modernizarea liniilor de productie, iar anul trecut a ajuns la o cifra de afaceri de sapte milioane de euro”, precizeaza Laura Ciuta, director economic Tricotaje Somesul. Tricotaje Somesul apare in topul zece al exportatorilor din judetul Cluj, alaturi de Argos, compania sora specializata in sport, lenjerie, costume de baie, precum si de alte nume mari din industria usoara: Flacara, Leotex, Held Fashion.
Aproape toata productia societatilor Leotex si Flacara, firme in care s-au investit opt milioane de dolari, este data de lohn. Anul trecut, cifra de afaceri din lohn era de 160 de miliarde de lei, din care 24 de miliarde profit. Coin, Mariela Again, Eugene Klein, Hirsch, Hauber si Benetton sunt printre clientii companiilor. Prima firma Leotex Confectii SRL, de fapt un magazin de confectii, a fost fondata in 1991 de cinci actionari. In scurt timp, societatea a inceput sa produca haine de protectie pentru firme de stat.
In 1993 a venit asocierea cu un investitor italian. In 1994, se infiinteaza a doua societate Leotex, un SA romano-italian care producea in lohn pentru companii din Italia si Germania. Un an mai tarziu, partea italiana (60%) a fost cumparata de germanul Stukemborg Engelbert. In 1997, Leotex cumpara cu 2,1 milioane de marci pachetul majoritar al fabricii de stat Flacara, scoasa la privatizare. Vasile Leordean, directorul fabricilor, este pregatit acum pentru trecerea la productie totala. „Am achizitionat logistica, computere pentru design, am investit in oameni, iar in curand vom lansa sub marca Falla colectii proprii”, spune Leordean. Trecand treptat de la lohn la export direct, industria usoara isi redefineste treptat pozitia in exporturi.
TOP INVESTITII STRAINE (la 31 martie a.c.)
4.000 firme straine din care: 950 productie, 1.965 comert, 1.100 servicii
tara numar Participare
firme straina
(mil. USD)
Ungaria 536 92
Luxemburg 17 38
Italia 802 12,3
Austria 208 10
Olanda 98 8,2
Germania 508 7,2
SUA 156 t4,1
Spaniatt16 tt3,7
Frantatt141tt3,5r
Canadatt32 tt2,4r
Totaltt81 taritt192r
r
Topul 10 Exportatori (2001): Somes Dej, Sortilemn, Tricotaje Somesul, Casirom, Terapia, Flacara, Sanex, Argos, Held Fashion, Stairs Prod Export
