Aflată în zorii tranziţiei, România a făcut cunoştinţă pe nepregătite cu un capitalism sălbatic, bazat pe escrocherii financiare şi înşelăciuni la scară mare. Fenomenul „Caritas” este emblematic pentru lipsa de cultură financiară a românilor şi pentru dorinţa oarbă de a se îmbogăţi foarte repede şi foarte uşor. De fapt, asta era tot ceea ce înţeleseseră mulţi dintre români prin capitalism. Jocul de tip piramidal „Caritas”, care promitea c
Aflată în zorii tranziţiei, România a făcut cunoştinţă pe nepregătite cu un capitalism sălbatic, bazat pe escrocherii financiare şi înşelăciuni la scară mare.
Fenomenul „Caritas” este emblematic pentru lipsa de cultură financiară a românilor şi pentru dorinţa oarbă de a se îmbogăţi foarte repede şi foarte uşor. De fapt, asta era tot ceea ce înţeleseseră mulţi dintre români prin capitalism.
Jocul de tip piramidal „Caritas”, care promitea câştiguri de opt ori mai mari decât sumele investite, a început în 1991 la Cluj-Napoca, a continuat până în 1994 şi a funcţionat în Bucureşti, Braşov, Satu-Mare şi Dolj. Deponenţii au lăsat la „Caritas” peste 1.257 de miliarde de lei, majoritatea reprezentând economiile lor de o viaţă. Orchestratorul acestei escrocherii, Ioan Stoica (foto), a fost arestat în 1994 şi a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru fraudă.
În fond, ideea românilor că în capitalism te poţi îmbogăţi repede şi fără efort s-a dovedit adevărată. Însă nu pentru cei care şi-au lăsat acolo toată agoniseala, ci pentru cei care „făceau jocul”: oameni politici, foşti membri ai Securităţii şi apropiaţi ai acestora.
DETALII:
Citeşte şi ROMÂNIA DUPĂ 20 DE ANI: Top 10 evenimente care ne-au tras înapoi