Cârnaţii de Pleşcoi vor fi recunoscuţi la nivel european ca produs tradiţional

România vrea să îi fie recunoscute la nivel european 16 produse tradiţionale, printre care cârnaţii de Pleşcoi şi păstrăvul afumat din zona Braşovului. Specialiştii Ministerului Agriculturii şi ai Oficiului Naţional al Produselor Ecologice şi Tradiţionale Româneşti lucrează în prezent la întocmirea documentaţiei necesare pentru cele 16 produse alimentare pentru care vor să obţină recunoaşterea europeană de produse tradiţionale, a spus ministrul de resort Mihail Dumit

România vrea să îi fie recunoscute la nivel european 16 produse tradiţionale, printre care cârnaţii de Pleşcoi şi păstrăvul afumat din zona Braşovului.

Specialiştii Ministerului Agriculturii şi ai Oficiului Naţional al Produselor Ecologice şi Tradiţionale Româneşti lucrează în prezent la întocmirea documentaţiei necesare pentru cele 16 produse alimentare pentru care vor să obţină recunoaşterea europeană de produse tradiţionale, a spus ministrul de resort Mihail Dumitru.

„Avem circa 2.650 de produse româneşti tradiţionale recunoscute la nivel naţional, iar în prezent lucrăm la 16 dosare ce urmează să fie depuse pentru obţinerea recunoşterii europene”, a precizat Dumitru.

Printre produsele pentru care se doreşte obţinerea recunoaşterii europene sunt cârnaţii de Pleşcoi şi păstrăvul afumat din zona Braşovului, a  explicat directorul executiv al Oficiului Naţional al Produselor Ecologice şi Tradiţionale Româneşti (ONPTER), Lucia Romanescu.

„În România avem impedimentul că producătorii nu vor să se asocieze pentru a putea depune dosarele, în condiţiile în care regulamentul european cere acest lucru. În prezent, lucrăm la 16 dosare pentru produse alimentare, printre cele mai avansate fiind cele de la cârnaţii de Pleşcoi şi cel pentru păstrăvul din zona Braşovului”, a spus Romanescu.

Procedura certificării europene durează doi ani

Aceasta a adăugat că procesul pentru primirea certificării europene durează circa doi ani, însă consturile sunt nesemnificative, motiv pentru care producătorii români ar trebui să se îndrepte către obţinerea acestei recunoaşteri.

„Dacă obţin certificarea, doar ei vor avea voie să folosească acea denumire a produselor. Acest lucru îi va ajuta mult din punct de vedere comercial, în special la partea de exporturi”, a adăugat directorul ONPTER.

În prezent, un singur produs, magiunul natural de prune Topoloveni, a fost înregistrat începând cu luna februarie 2009 pentru obţinerea indicaţiei geografice protejate, indicaţie prin care Comisia Europeană garantează autenticitatea şi calitatea reţetei.