Ca sa nu ramaneti descoperiti la pensie, cereti angajatorului, in fiecare an, situatia contributiilor sociale platite

Poate ca nu mai e loc de nici un semn de intrebare – carnetele de munca nu vor mai exista incepand cu anul 2007. Pana la o decizie contrarie, pentru ca – nu-i asa? – totul este posibil in Romania. Presupunand insa ca nu va mai fi drum de intoarcere, sa vedem ce implicatii va avea un astfel de eveniment in vietile noastre de “angajati cu carte de munca”.




Actul care inca reglementeaza regimul carnetului de munca este Decretul nr. 92/1976. Conform prevederilor acestuia, carnetul de munca reprezinta un act oficial prin c+are se dovedeste:




• vechimea in munca;


• vechimea neintrerupta in munca;


• vechimea neintrerupta in aceeasi unitate;


• vechimea in functie, meserie sau specialitate;


• timpul lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite;


• retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta.


Pentru multi dintre noi, toate cele de mai sus nu inseamna mare lucru. Vechime neintrerupta? Vechime in functie? Retributie tarifara? Nu doar expresiile ne sunt aproape necunoscute, dar chiar utilitatea lor este pusa la indoiala.




Sigur, ce putem astepta de la un act normativ din 1976? Mai curand, ne-am fi putut astepta ca legiuitorul sa dea dovada de mai multa harnicie si sa scoata un act normativ in ritm cu vremurile.
Una peste alta, daca vrem sa criticam carnetul de munca prin prisma functiunilor sale, asa cum sunt acestea enumerate mai sus, avem suficiente argumente. Cu toate acestea, exista si partizani ai pastrarii carnetelor de munca. Iar argumentele lor, mai mult sau mai putin intemeiate, merita a fi ascultate.




Care sunt argumentele pentru eliminarea carnetelor de munca:


• Informatia inscrisa in ele este irelevanta din punctul de vedere al calculului pensii;


• Informatiile legate de salariu si postul ocupat sunt irelevante, in conditiile in care salariul nu este cel real, iar postul ocupat nu reflecta corect si complet munca desfasurata;


• Administrarea lor este greoaie, prin raportare la procedurile impuse in relatia cu inspectoratele teritoriale de munca (ITM-urile).




Care sunt argumentele pentru pastrarea carnetelor de munca:


• Este un document unic care, reflecta parcursul profesional al unei persoane, ca urmare a relatiilor de munca avute de–a lungul timpului;


• Reprezinta un mod unitar de culegere, procesare si transmitere a informatiilor referitoare la relatiile de munca derulate in timp;


• Nu se intrevede alta modalitate sau alt instrument prin care aceasta evidenta a muncii sa se faca mai bine.




Dupa cum se poate vedea, argumentele pro si contra carnetelor de munca ating doua aspecte relativ distincte: cele pro se refera la forma problemei, cele contra se refera in special la fondul acesteia.




Cu alte cuvinte, daca s-ar gasi o forma mai buna prin care informatia sa fie culeasa, procesata, arhivata si transmisa, atunci ratiunea de a fi a carnetelor de munca ar disparea. Evident insa si o alta varianta este posibila: daca s-ar opera o modificare a continutului carnetului de munca astfel incat informatia sa fie relevanta, carnetele de munca si-ar pastra rolul si utilitatea.
Tendinta este clara, cel putin deocamdata si are in vedere eliminarea carnetelor de munca. Adaptarea acestora la nevoia de informatie actuala nu pare sa intereseze pe nimeni. Una din explicatii rezida in faptul ca declaratiile nominale de asigurari sociale furnizeaza in prezent informatia completa necesara stabilirii drepturilor de pensie. Dar asta numai in situatia in care aceste declaratii sunt completate si depuse de catre angajator, informatiile furnizate sunt corecte si nici o eroare sau pierdere de informatii nu are loc la Casa de pensii.



Teama ca o informatie ar putea fi redundanta prin inregistrarea ei in mai multe documente nu se justifica, in situatia in care la mijloc este vorba de acordarea unor drepturi si de modul in care se stabileste cuantumul acestora. Altfel spus, ar fi confortabil sa stim ca, la o adica, exista si in alta parte aceasta informatie decat numai in niste declaratii nominale. si ce alta sursa de informatii are angajatul la indemana in acest moment? Doar fluturasii de salarii, pentru aceia care primesc asa ceva si care, evident, ii mai si pastreaza.




Cu titlu de exemplu, amintesc situatia celor care au primit, la un moment dat, calculul punctului de pensie pentru anul 2002, asa cum legea obliga, de altfel, Casa de pensii sa faca in fiecare an. Nu putini au avut surpriza sa constate ca informatia era incompleta si chiar eronata, in conditiile in care se stia cu certitudine ca declaratiile nominale erau depuse si corect completate.
Chiar presupunand ca ceva este gresit in fluturasul care prezinta calculul punctului de pensie, e dificil de reconstituit adevarul, atata vreme cat angajatul nu are la indemana datele necesare. Cat despre obligatia angajatorului de a semnala si corecta aceste erori, ea nu exista.



Angajatorul este obligat, conform legii, sa furnizeze doar informatiile solicitate de catre angajat in legatura cu munca prestata. si, cu siguranta, acesta nu va fi incantat sa furnizeze angajatului informatii detaliate in legatura cu obligatiile salariale retinute, cum sunt contributiile sociale de stat.
Iar daca ideea de a cere astfel de informatii va vine dupa ce ati parasit deja un angajator, pentru a le obtine nu va puteti baza decat pe bunavointa acestuia.


Rezumand cele de mai sus, carnetele de munca sunt oricum inutile atat in ceea ce priveste stabilirea, cat si in ceea ce priveste confirmarea drepturilor de pensie. Adaptarea acestora in scopul furnizarii unor astfel de informatii ar face completarea si actualizarea acestora o activitate deosebit de complexa. Totusi, nu trebuie pierdut din vedere ca varianta de “back-up” nu exista, ceea ce lasa angajatii descoperiti in ceea ce priveste verificarea modului in care le sunt stabilite drepturile de pensie. Recomandarea vine cumva de la sine: angajatii ar fi bine sa ceara, cel putin o data pe an, intr-o forma centralizata, informatii in legatura cu modul in care s-au calculat si s-au platit contributiile sociale. E bine sa-si adreseze cererea atat angajatorului ,cat si Casei de pensii.
Dar sa mergem mai departe si sa analizam si celelate informatii pe care le furnizeaza carnetele de munca. Acestea se refera la locurile de munca anterioare, numele angajatorilor, salariul de incadrare, functia ocupata.


Sunt voci care sustin ca, odata cu disparitia carnetelor de munca, va fi foarte dificil pentru angajatori sa verifice “background-ul” candidatilor. Singura sursa de informatie ar ramane CV-ul acestora si referintele pe care angajatorul le poate culege, cu limitarile impuse de lege.
Din acest punct de vedere, trebuie facute doua observatii:




• Informatiile cuprinse in carnetul de munca ajung, de regula, la cunostinta angajatorului dupa momentul angajarii, si nu inainte.


• Informatiile din carnetul de munca confirma doar formal cele incluse intr-un CV si nu pot, de multe ori, inlocui referintele.


Este adevarat ca existenta unui singur document (cum este carnetul de munca), care sa cuprinda toata activitatea profesionala a unei persoane, simplifica destul de mult procesul de culegere a informatiilor despre aceasta. In plus, informatia este, sa zicem asa, garantata, in sensul in care face obiectul unei validari din partea unui inspector de personal autorizat.




O posibila solutie ar fi ca inspectoratele teritoriale de munca sa ofere informatii angajatorilor in legatura cu diferiti candidati. Acest serviciu ar fi foarte asemanator cu cel oferit de catre Registrul comertului, care ofera informatii despre persoanele juridice.




Care ar fi aceste informatii? Cele cuprinse in Registrul de evidenta a salariatilor. Conform HG nr. 161/2006, care urmeaza sa intre in vigoare in luna septembrie 2006, acestea sunt:


• elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal (CNP);


• data angajarii;


• functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative;


• tipul contractului individual de munca;


• data si temeiul incetarii contractului individual de munca.




O problema in furnizarea acestor informatii de catre o terta parte (cum este ITM-ul) sunt prevederile legale referitoare la protectia datelor personale. Este adevarat ca, prin transmiterea CV-ului, o persoana “divulga” informatiile personale de buna voie. Totusi, se poate usor observa ca se creeaza loc de abuzuri, in sensul in care un angajator poate solicita informatii despre unele persoane fara ca acestea sa fie in realitate candidati. Abuzurile pot fi limitate fie prin solicitarea acordului scris al persoanei, fie prin notificarea acesteia in legatura cu cei care solicita informatii despre ea.




Una peste alta, furnizarea de catre ITM-uri de informatii despre persoanele fizice salariate prezinta o serie de avantaje:




• ITM-urile sunt o sursa credibila de informatii, datorita reglementarilor legale care organizeaza activitatea de culegere a datelor, prin intermediul Registrului de evidenta a salariatilor;


• Se poate construi un standard in ceea ce priveste procedura de furnizare a informatiilor privitoare la persoanele aflate in baza de date (inclusiv prin intermediul unor norme legale);


• Obliga ITM-urile sa-si organizeze o baza de date nationala, utila si pentru realizarea de diferite analize statistice.




CODUL MUNCII




Art. 296 – (1) Vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2006 se probeaza cu carnetul de munca.

(2) Dupa data abrogarii Decretului nr.92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2006 se reconstituie, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de catre instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze conflictele de munca, pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca. Cererile de
reconstituire formulate anterior datei abrogarii


Decretului nr. 92/1976, cu modificarile ulterioare, se vor solutiona potrivit dispozitiilor acestui act normativ.


(3) Angajatorii care pastreaza si completeaza carnetele de munca le vor elibera titularilor in mod esalonat, pana la data de 30 iunie 2007, pe baza
de proces-verbal individual de predare-primire.


(4) Inspectoratele teritoriale de munca care detin carnetele de munca ale salariatilor le vor elibera pana la data prevazuta la alin. (3), in conditiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.




Art. 298 – (3) Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, se abroga dispozitiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificarile ulterioare.



Hotarare nr. 1768/2005 privind preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001.


Art. 1 – In vederea aplicarii prevederilor art. 160 alin. (6) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, se va desfasura activitatea de preluare din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, precum si a veniturilor salariale aferente, elemente care, conform legii, sunt utilizate la calculul pensiilor.


Art. 2 – (1) Persoanele fizice si juridice care detin
sau pastreaza, potrivit prevederilor legale, carnete
de munca sunt obligate sa puna aceste documente
la dispozitie casei teritoriale de pensii pe a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau sediul.


(2) Carnetele de munca puse la dispozitie caselor
teritoriale de pensii conform prevederilor alin. (1)
trebuie sa fie completate cu toate inscrierile pana la data de 1 aprilie 2001 si sa fie certificate de autoritatile abilitate, potrivit legii.


(3) Carnetele de munca vor fi insotite de copia actului de identitate al titularului, din care sa rezulte codul
numeric personal.


(4) Dupa incheierea operatiunilor de inregistrare a datelor, carnetele de munca, in original, se predau detinatorilor de la care au fost preluate.


(5) Procedurile practice de preluare a carnetelor de munca de catre casele teritoriale de pensii, graficul predarii-preluarii, precum si orice alte operatiuni necesare bunei desfasurari a acestei activitati se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.



Hotarare nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor


Art. 2 (2) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor,
denumit in continuare registru, si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora.


Art. 3 – (1) Registrul se intocmeste in forma
electronica.


(2) Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente:


a) elementele de identificare a tuturor salariatilor:
numele, prenumele, codul numeric personal (CNP);


b) data angajarii;


c) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte
normative;


d) tipul contractului individual de munca;


e) data si temeiul incetarii contractului individual
de munca.


(3) Registrul se transmite la inspectoratul teritorial
de munca in format electronic, prin utilizarea uneia dintre urmatoarele modalitati:


a) prin completarea online a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii;


b) prin e-mail, pe baza de semnatura electronica;


c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial
de munca in format electronic, insotit de o adresa
de inaintare semnata de angajator.


(4) Evidenta registrelor, respectiv a datelor cuprinse
in acestea, transmise de angajatori la inspectoratul t
eritorial de munca, se tine intr-o baza de date
organizata la nivelul Inspectiei Muncii.


(5) Procedura privind transmiterea registrului in format electronic se stabileste prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, dupa adoptarea solutiei tehnice a registrului in format electronic si in functie de aceasta.




Art. 12 – (1) Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 septembrie 2006.


(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari,
se abroga Hotararea Guvernului nr. 247/2003 privind intocmirea si completarea registrului general
de evidenta a salariatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 14 martie 2003,
cu modificarile si completarile ulterioare.