Finanţele se vor împrumuta pe termene mai scurte prin titluri de stat pe piaţa internă. Dobånzile mai mari faţă de cele pe termene lungi vor înfrumuseţa randamentele fondurilor private de pensii în perioada imediat următoare.
Scumpirea împrumuturilor pe piaţa internă a fost unul din argumentele prin care Ministerul Finanţelor a justificat lansarea emisiunii de eurobonduri (pe pieţele externe) într-o perioadă mai puţin favorabilă decåt acum un an sau doi.
De exemplu, la sfårşitul lunii trecute, Ministerul Finanţelor a redeschis oferta de titluri de stat lansată în februarie 2008, cu scadenţă pe trei ani. Dobånda din prospect era de 8%, însă pånă la urmă, Finanţele au fost nevoite să accepte un cost de 9,99%, prin acordarea unor prime de emisiune. Deşi băncile s-au arătat dispuse să crediteze statul cu aproape 850 de milioane de lei, iar iniţial era cerută o sumă de 500 de milioane de lei, Finanţele n-au acceptat, pånă la urmă, decåt jumătate din aceasta, pe motiv că restul ofertelor presupunea costuri prea mari.
În condiţiile în care estimările Comisiei Naţionale de Prognoză indică o inflaţie de 3% în 2010, în ultimii ani ai emisiunii, cei care au cumpărat titluri vor obţine cåştiguri reale de 6%-7%, foarte rare pe o piaţă stabilă.
Dacă pe termene medii şi lungi randamentele se apropie de 10%, pe termene scurte acestea sunt şi mai mari. La ultima emisiune, din 11 iunie, Trezoreria a fost nevoită să accepte un cost de 10,75%.
Cåştigători şi perdanţi
Cine are de pierdut şi cine cåştigă din dobånzile mari? În prima categorie intră statul, care rambursează mai scump împrumuturile contractate. „Băncile vin cu oferte şi la 13%-14%. Evident, nu putem accepta astfel de randamente“, precizează Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei statului. El susţine că, în perioada următoare, ministerul intenţionează să se împrumute preponderent pe termene scurte, cåt timp inflaţia nu va intra pe o curbă descendentă, confirmată şi de aşteptările din piaţă. Chiar dacă costurile sunt mai mari în cazul termenelor scurte şi medii – de peste 10% – statul nu se angajează să plătească astfel de dobånzi mulţi ani de acum înainte. Iar dacă economia va merge bine, împrumuturile viitoare vor avea costuri mai mici.
La polul opus, cumpărătorii de titluri de stat sunt cei care cåştigă din randamentele mari. Dacă pånă în urmă cu două luni piaţa era făcută de bănci, acum au intrat în joc şi fondurile de pensii private. Deşi acestea ar trebui să prefere instrumentele pe termene mai lungi, care au avantajul că elimină riscul scăderii dobånzilor, situaţia actuală le convine de minune. Competiţia dintre fondurile de pensii se face în principal pe seama randamentelor pe care acestea le afişează. „Dacă investesc acum pe zece ani, probabil voi obţine un randament de 8,5%. Iar concurentul meu, care investeşte pe trei ani, «va obţine 10% şi va arăta mai bine»“. Va fi foarte greu să explici clientului de ce ai un randament mai mic decåt concurentul tău. În goana după randamente, fondurile de pensii se focalizează pe termene medii“, arată Radu Crăciun, directorul de investiţii al Interamerican.
Fondurile de pensii sunt obligate să plaseze mare parte a contribuţiilor strånse de la clienţi în instrumente cu risc scăzut, iar cele mai populare sunt titlurile de stat. Pentru moment însă, vorbim de sume mici. Fondurile private, facultative şi obligatorii administrau, în mai, aproape 35 de milioane de euro. Valoarea nu reprezintă nici jumătate din cea mai recentă emisiune de tiluri de stat. Şeful Trezoreriei speră că din råndul fondurilor de pensii se va dezvolta o nouă categorie de investitori instituţionali şi lasă de înţeles că este nemulţumit de pretenţiile ridicate ale băncilor în privinţa randamentelor solicitate.
Pentru 2008, Ministerul Finanţelor şi-a propus să emită titluri de stat în valoare de 11 miliarde de lei. Suma va fi redusă cu circa 500 de milioane de lei (echivalentul a 150 de milioane de euro rămaşi din eurobonduri după plata împrumutului de 600 de milioane de euro, ajuns la scadenţă). În primele şase luni, statul ar fi trebuit să se împrumute cu şapte milioane de lei de pe piaţa internă, însă, potrivit lui Nanu, suma împrumutată a fost mai mică: 4,3 miliarde de lei.
10,63% a fost dobånda medie oferită în luna mai de Ministerul Economiei şi Finanţelor la certificatele şi titlurile de stat, potrivit datelor BNR
Planuri
Obligatiuni În yeni japonezi Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei, a anunţat că ia în calcul lansarea unei emisiuni de obligaţiuni de tip samurai. Valoarea nu va fi însă foarte mare – echivalentul a 200 de milioane de dolari (pentru plata unui împrumut de la Banca Mondială). Randamenetele ce se pot obţine par însă atractive – 2,5%-2,8% pe an.
Listare la Bursa Titlurile de stat vechi vor putea fi tranzacţionate la bursă începånd din luna iulie. Nanu susţine că sistemul informatic este deja în faza de testare.
