Cartea lui Bercea Mondialu’

Domnu’ Mondialu’, nu-mi împrumutaţi şi mie cartea aceea a lu’ matale? Aş vrea să învăţ şi eu câte ceva despre psihologia maselor! Am găsit formula ieşirii din criză! Nu se predă la ASE şi nici nu cere un master în afaceri. E mai degrabă la îndemâna lui Bercea Mondialu’, care a citit o carte foarte specială. Citez din ultimul număr din Caţavencu (pe stil vechi) – interviu al lui Eugen Istodor: „Bercea Mondialu’: Cunoşti cartea vie

Domnu’ Mondialu’, nu-mi împrumutaţi şi mie cartea aceea a lu’ matale? Aş vrea să învăţ şi eu câte ceva despre psihologia maselor!

Am găsit formula ieşirii din criză! Nu se predă la ASE şi nici nu cere un master în afaceri. E mai degrabă la îndemâna lui Bercea Mondialu’, care a citit o carte foarte specială. Citez din ultimul număr din Caţavencu (pe stil vechi) – interviu al lui Eugen Istodor: „Bercea Mondialu’: Cunoşti cartea vieţii? Reporter: Cine a scris-o? Bercea Mondialu’: Matale, io, bulibaşa-miu, bunică-miu. Asta-i cartea ce-o avem.“ Cartea vieţii o ştie Bercea Mondialu’! Eu, unul, care am citit despre tot felul de prostii precum forţele lui Porter, matricea Boston Consulting Group sau factorii-cheie de succes după Grant, am râs de pitorescul personaj, rudă prin diverse alianţe cu familia prezidenţială. După câteva zile de reflecţie, însă, mi-a venit mintea la cap. „Stimabilul“ Bercea este preşedintele rromilor de pretutindeni. Are multe maşini şi sume mari de bani. Reprezintă, cum s-ar zice în limbaj intelectual „o poveste de succes“. Nu ar merita el un studiu de caz şi o copertă în presa de business? Ştiu, ideea că-i veţi vedea mutra lui BM tipărită pe hârtie lucioasă vă dă fiori. Şi totuşi, nu avem nimic de învăţat de la el?

Marele succes al ultimului program „Rabla“ mi-a adus ideea salvatoare. Domnul Laszlo Borbely a reuşit casarea a peste 32.000 de maşini vechi în numai trei săptămâni de la lansarea programului. Asta reprezintă mai mult decât s-a realizat în tot anul 2009, iar intenţia ministrului mediului este de a suplimenta cu 50.000 numărul de tichete valorice disponibile. De ce a funcţionat aşa de bine programul „Rabla“ de anul acesta? Din cauza mecanismului său isteţ, care permite cumularea a trei vouchere. Mai precis, românii nu s-au înghesuit la cumpărarea de autovehicule noi, ci doar au dat năvală la cupoanele valorice disponibile în speranţa că ele se vor epuiza foarte curând şi apoi vor reuşi să le vândă cumpărătorilor de maşini noi la suprapreţ. Adică mecanismul speculei celei mai pure este motorul care a învolburat minţile conaţionalilor noştri şi i-a pus în mişcare. Mi-e clar acum că cei douăzeci de ani de la Revoluţie nu au fost de ajuns ca să şteargă din memoria colectivă amintirea cozilor de bilete din faţa cinematografelor la orice film mai de Doamne-ajută. Cum nu erau bilete disponibile la ghişeu, oamenii acceptau oferta rudelor mai apropiate sau mai îndepărtate ale lui Bercea Mondialu’ şi cumpărau la suprapreţ. Intraţi apoi în sală, se mirau de ce sunt atâtea locuri goale în ciuda faptului că bilete la ghişeu nu se mai găseau. Apoi, nici filmul nu era chiar bun, dar spectatorii erau fericiţi. Se simţeau speciali şi privilegiaţi, iar chestia asta făcea toţi banii.

A spus-o şi guvernatorul Isărescu: criza este în mare măsură o chestiune psihologică. Iar dacă reuşim să convingem un număr îndeajuns de mare de oameni că economia merge bine, treaba e pe jumătate rezolvată. Luna asta vine şi şeful cel mare al FMI la Bucureşti să ne spună că e mulţumit de Guvern. Bursa merge în sus. E de bine. Aşa că eu deja m-am hotărât care e drumul pe care să o iau spre ieşirea din criză. Domnu’ Mondialu’, nu-mi împrumutaţi şi mie cartea aceea a lu’ matale? Aş vrea să învăţ şi eu câte ceva despre psihologia maselor!