Deblocarea negocierilor colective şi renunţarea la propunerea de transfer a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, reprezintă două dintre solicitările adresate Guvernului de către CNS Cartel Alfa, organizaţie care precizează, marţi, într-un comunicat de presă, că acţiunile de protest demarate în această săptămână vor continua.
Potrivit organizaţiei sindicale, proiectul comun de modificare a Legii 62/2011 privind dialogul social pe care, împreună cu celelalte confederaţii sindicale, l-au înaintat Executivului trebuie să garanteze; dreptul de asociere liberă, fără nicio îngrădire sau autorizare prealabilă, eliminarea pragului de 15 membri necesari pentru a înfiinţa un sindicat, scăderea pragului de 50% plus 1 pentru obţinerea reprezentativităţii organizaţiilor sindicale, precum şi dreptul la grevă.
Totodată, CNS Cartel Alfa susţine că majorarea salariilor medii, atât în sectorul bugetar, cât şi în mediul privat, "este determinată aproape exclusiv de creşterea salariului minim cu 17%".
"Creşterea salariului mediu din sectorul bugetar este de 30%, în timp ce creşterea salariului mediu din sectorul privat este de doar 14%. Această creştere este determinată aproape exclusiv de creşterea salariului minim cu 17%, în condiţiile în care o treime dintre salariaţii din România sunt remuneraţi la nivelul salariului minim şi numărul lor se îngroaşă de la an la an. Există consens asupra faptului că e nevoie să ieşim din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei forţe de muncă ieftine, menţinute artificial prin piedici legislative în calea negocierii colective la nivel de întreprindere şi blocarea negocierii colective la nivel superior", susţin sindicaliştii.
CNS Cartel ALFA solicită, de asemenea, Guvernului renunţarea la propunerile de experimente sociale, precum transferul taxelor sociale exclusiv în sarcina angajatului.
"Propunerea guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajat la angajator reprezintă un experiment singular, ale cărui consecinţe negative vor fi (din nou) suportate exclusiv de lucrători. De consecinţele pozitive, dacă vor exista, va beneficia doar capitalul şi reprezentanţii acestuia (patronii şi angajatorii). Plata contribuţiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio ţară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe ţări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători, deoarece companiile au şi o răspundere socială. Această distribuţie asigură o repartizare echitabilă a creşterii economice între capital şi lucrători, iar transferul integral al contribuţiilor către lucrători va debalansa acest echilibru", notează sursa citată.
În viziunea sindicatelor, principalele efecte negative suportate de lucrători vor fi: scăderea veniturilor nete din muncă, eliminarea răspunderii sociale a angajatorilor, desfiinţarea fondului de şomaj, scăderea sustenabilităţii sistemului public de pensii.
AGERPRES