Elevii si tinerii adulti identifica in mod curent termenul generic de „carti” cu manualele, si din aceasta cauza le resping, considerandu-le prea teoretice, lipsite de contactul cu realitatea si incapabile sa-i ajute sa faca fata dificultatilor vietii de zi
cu zi.
Acestea sunt principalele concluzii – surprinzatoare, putem spune – reiesite dintr-un studiu de evaluare calitativa a atitudinii noncititorilor fata de carti. Studiul a fost realizat in luna februarie 2002 de catre compania Mercury Research la comanda Asociatiei Editorilor din Romania (AER), in scopul de a identifica publicul tinta catre care trebuie indreptata o campanie de promovare a lecturii, pe care asociatia intentioneaza s-o lanseze in acest an. Precizam ca astfel de campanii, care se desfasoara anual in tarile occidentale si in SUA, cu rezultate foarte bune in ceea ce priveste vanzarea de carte, presupune nu numai sume importante, ci si o strategie la nivel national, in care se implica, deopotriva, editori, oameni politici, staruri, celebritati si mari companii, indiferent de obiectul de activitate al acestora.
Conform rezultatelor cercetarii, cei care nu citesc carti, fie ei adolescenti, tineri sau adulti, sunt asa-numitii „copii ai secolului vitezei”, sedusi de mijloacele facile si rapide de realizare in plan material, orientati catre tot ceea ce presupune efort intelectual minim. Pentru ei, cu cat dificultatile cotidiene sunt mai mari, cu atat rolul cartilor se diminueaza.
„Adolescentii care nu citesc sunt acei tineri care, la nivel valoric, se indeparteaza de modelul traditional de obtinere a succesului care inseamna investitie de timp si efort”, constata Oana Rengle,
Qualitative Research Manager la compania Mercury Research.
„In acest context, cititul cartilor isi pierde relevanta prin comparatie cu alte mijloace de obtinere a informatiilor sau de relaxare, si aici primul loc revine Internetului,
percepute ca mult mai rapide si necesitand un efort mai mic, adica optimizate din toate punctele de vedere”, afirma interlocutoarea
noastra.
In aceeasi ordine de idei, Adriana Ciocirlea, directorul grupului de librarii NOI, este de parere ca „adolescentii apartin unui grup care a exclus lectura, dar a integrat alte modalitati de informare sau de destindere, cum ar fi cinematograful, televiziunea, calculatorul. Dupa 1989, si in Romania s-a format ceea ce americanii numesc „popular culture”, elevii fiind un segment important care a aderat la acest curent.”

Unele librarii nu atrag cumparatori

In general, librariile, care sunt cel mai important canal de vanzare (37,5%), ca orice alte „intreprinderi” particulare, se confrunta cu probleme de legislatie, cu birocratia excesiva, cu fiscalitatea ridicata etc. Multe dintre ele, pentru a putea supravietui in spatiile inchiriate, sunt nevoite sa faca tot felul de compromisuri, acceptand spre vanzare papetarie, muzica sau jucarii – cartea devenind, astfel, o „tinta” secundara. Pe de alta parte, conform studiilor realizate sau comandate de AER, librariile nu au reusit sa se impuna in ochii potentialilor cititori ca niste spatii moderne, atragatoare ca oferta, capabile sa confere relaxare si detasare de problemele curente.
„Persoanele incluse in focus-grupuri au declarat ca ar intra mai des intr-o librarie daca aceasta ar arata ca un magazin de moda, ar avea aer conditionat si geam termopan, iar vanzatoarele ar fi cochete si ar sti sa-i indrume pentru a putea cumpara mai usor. La noi insa, cei mai multi dintre vanzatorii de carte nu au mentalitate de librar”, ne spune Doina Marian, Managing Director la AER.
De ce, asa cum reiese din diversele cercetari, din ce in ce mai multi elevi, inclusiv liceeni, nu obisnuiesc sa citeasca si altceva, in afara manualelor scolare?
„Intrebarea ar trebui sa si-o puna, mai intai, factorii de decizie din Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC), care au inoculat ideea ca singura lectura necesara este cea a manualului si ca acesta ar trebui sa fie unic!”, afirma Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom din Iasi. „Preferinta actuala a MEC pentru manuale ieftine, dar urate si proaste, nu va duce decat la compromiterea definitiva a cartii in randul tineretului. De altfel, ce carti ar putea recomanda un profesor elevilor, de vreme ce el insusi, din salariu, nu-si poate permite sa-si cumpere acele carti?”, intreaba retoric Silviu Lupescu.

Cine sunt cei care nu citesc carti

Adolescentii intre 15 – 18 ani

· Pragmatici, competitivi, pun pret pe libertatea de alegere, sunt increzatori in fortele proprii si in capacitatea de a reusi din punct de vedere material.
· Resping modelul traditional de dezvoltare a unei cariere, de cladire a succesului profesional.
· Cauta, mai ales, succesul financiar facil, fara prea mult efort. Isi doresc sa fie „cineva”, sa aiba putere si bani.
· Cercul de prieteni joaca un rol important in procesul de cautare a propriilor valori. Tot ceea ce isi doresc peste zece ani se rezuma la cat mai multi prieteni, o familie si o munca banoasa. Ca atare, cititul cartilor implica izolarea de prieteni, de grupul de care apartin.
· Asociaza cartile cu sistemul educational: plictisitoare si ineficiente, demodate ca mijloc de informare, lipsite de relevanta pentru realitatile vietii de zi cu zi.
· In timpul liber, prefera activitatile dinamice, atractive (audio&vizual), care nu necesita efort intelectual.
· Cei care citesc carti sunt considerati de catre anturaj „neinteresanti”, „demodati”, „singuratici”, „retrasi”, „necomunicativi”.

Tinerii adulti intre 19 – 25 ani

· Confruntati in mod mai direct cu realitatile contemporane, declara: „Ne-am saturat sa tot citim!”.
· Preocupati de gasirea unui serviciu care sa le ofere stabilitate financiara.
· Barbatii cauta succesul material imediat, iar femeile sunt preocupate de o cariera pe termen lung, corelata cu cladirea unei familii.
· Dupa opt ore de munca, prefera sa se uite la televizor decat
sa citeasca.
· Bariere in calea lecturii: lipsa timpului, pretul ridicat al cartilor, lipsa rabdarii – cititul implicand o anumita stare de spirit, un efort intelectual minim.
· O persoana care citeste carti este perceputa ca „visatoare”, „introvertita” sau „citeste ca sa se dea mare”.

Femeile intre 30 – 40 ani

· Resemnate in fata realitatii careia ii fac cu greu fata.
· Se autointituleaza „generatie de sacrificiu”.
· De la aprecierea onestitatii, cinstei, increderii, moralitatii, au trecut la valori contemporane mai pragmatice.
· Au aspiratii minime: pastrarea slujbei, asigurarea unui nivel de trai decent pentru copiii lor, lipsa grijii zilei de maine.
· Stabilitatea sociala este tot ceea ce isi doresc in urmatorii zece ani.
· In timpul liber, „stau cu picioarele pe pereti” si se uita la televizor.
· Considera ca cititul este pierdere de vreme, deoarece necesita un timp mult mai mare fata de un film, „in carte trebuie sa-ti imaginezi”, iar din cauza stresului nu se pot concentra. In plus, „ce poate sa-mi arate o carte in legatura cu problemele mele de zi cu zi?! Ca sa ma atraga,
ar trebui sa fie ceva util, sa ma ajute sa trec peste momentele
bune si rele.”
· Opinia despre o persoana care citeste: este „mai culta”, „poate comunica cu oricine”, insa nu are succes, nu are bani si i se diminueaza simtul practic.
· Perceptia asupra importantei lecturii pentru femeile intre 30 – 40 de ani: „Un perete frumos, plin cu carti,
pe care sper sa le citeasca
baiatul meu.”

Sursa: Studiu calitativ realizat de
compania Mercury Research