Piata editoriala din Romania se afla intr-o continua cadere. Tirajul mediu a ajuns anul trecut la 2.550 de exemplare. Stocurile de carte au atins in anul 2000 aproape 50% din totalul exemplarelor editate.
Petre Barbu
Librariile, tarabele, standurile editurilor de la diverse targuri par sa sugereze ca piata editoriala din Romania este dinamica si prospera: o abundenta de titluri ce acopera toate domeniile, volume aparute in conditii grafice de calitate, editori care isi lauda marfa, public interesat. Este o aparenta. Piata de carte din Romania se afla de ani buni intr-o continua cadere.
O ancheta statistica realizata de catre Asociatia Editorilor din Romania (AER), in cadrul programului Euroart, pe un esantion de 103 edituri, arata ca in anul 2000 s-au editat 3.176 de titluri de carte, intr-un tiraj de 8.477.226 de exemplare. Tirajul vandut a fost de 4.427.168. Tirajul mediu pe titlu a ajuns in anul 2000 la 2.550 de exemplare. Asta dupa ce, conform aceleiasi surse, tirajul mediu in anul 1993 a fost de 12.300 de exemplare. Varful crizei a fost atins in 1998, cand tirajul mediu ajunsese la 2.100 de exemplare. De remarcat este faptul ca ancheta statistica AER, realizata cu mari eforturi, reprezinta prima analiza a pietei editoriale din Romania. Pana la aceasta cercetare, datele despre piata romaneasca se vehiculau „dupa ureche”, conform sursei „datul cu parerea”.
Cauzele consumului redus de carte sunt puse pe seama puterii scazute de cumparare a romanilor. La nivelul de trai redus se adauga „bombardamentul” mass-media si feluritele forme de divertisment care i-au sedus pe romani. Hotarat lucru, cartea in zilele noastre nu se mai vinde. La motivele amintite mai sus privind criza pietei de carte, Simona Kessler, directoarea agentiei Simona Kessler International Copyright, adauga si inexistenta unor politici coerente de marketing, vanzare si publicitate ale editorilor. Editorii romani nu au politici de vanzari, nu comanda cercetari de piata pentru a cunoaste publicul cititor, nu au definit publicul-tinta, nu si-au stabilit canale de comunicare cu distribuitorii si vanzatorii de carte, iar editarea titlurilor se face la „inspiratie”. „Editorii romani considera in continuare ca nu merita sa investeasca in aceste activitati. De exemplu, nu cunosc vreun un editor care sa aiba niste criterii clare pe baza carora isi selecteaza titlurile ce urmeaza sa le editeze.”
Toate aceste puncte slabe in vanzarea si promovarea de carte arata ca editurile romanesti nu au ajuns la maturitate, ca nu sunt inca niste institutii de business. In plus, distributia de carte acopera in mare masura mediul urban. Nu se poate spune, din pacate, ca piata a ajuns si la sate. Mentalitatea potrivit careia este de ajuns sa editezi o carte si sa stai cu ea pe taraba, in asteptarea cumparatorilor si implicit a profitului, e puternic inradacinata printre editori. Absenta marketingului agresiv mai dovedeste ca exista si o accentuata oboseala in randul editorilor. In Ungaria, piata editoriala este de 200 de milioane de dolari pe an. La noi, in anul 2000, cifra de afaceri s-a ridicat la 25 milioane dolari.
Si-au pierdut romanii interesul pentru lectura in comparatie cu alte popoare? Doina Marian, director executiv AER, ne-a declarat: „Interesul occidentalilor pentru lectura nu este mai mare decat al romanilor, dar editorii de acolo stiu sa vanda.” Ea constata cu regret lipsa de informatii pe piata editoriala autohtona. Nu exista o structura de informatii care sa ofere la zi date despre vanzari. Totusi, Doina Marian este optimista: „Situatia se va imbunatati daca editorii, distribuitorii si librarii isi vor armoniza activitatile catre un singur obiectiv: eficienta.”
Puterea scazuta de cumparare a romanilor face ca oferta de carte sa fie inaccesibila. Simona Kessler da un raspuns transant: „In prezent, oricat de ieftina ar fi cartea, pentru marele public aceasta este scumpa.” In privinta categoriilor de carti cele mai cautate de romani se constata o schimbare majora fata de cererea de pe piata din anii precedentii. Daca in anii ‘92 – ‘93 Sandra Brown si SF-urile erau „la putere”, in prezent interesul consumatorilor se indreapta catre cartile din domeniul stiintei si tehnicii si carti profesionale. Ancheta AER arata ca acestea au acoperit 32% din titlurile aparute in anul 2000. De asemenea, lucrarile de filozofie, sociologie, pedagogie au atins 13 procente din oferta editata anul trecut. Cartile de beletristica ocupa 11% din totalul titlurilor editate, semn ca acest domeniu prezinta un interes din ce in ce mai scazut. Traducerile anului 2000 au acoperit 20% din titlurile aparute in Romania. Cumpararea unei licente de traducere, potrivit studiului AER, atinge suma de 600 de dolari, pentru un tiraj de 1.000-1.500 de exemplare si la un pret mediu de vanzare de 9 dolari. In cazul traducerilor, interesul pentru fictiune este foarte scazut in comparatie cu anii ‘92 – ‘93. Aproape 80% dintre traduceri sunt carti profesionale (economie, finante, marketing, psihologie), carti practice (din seria „cum sa te prezinti la un interviu, cum sa reusesti in cariera, codul bunelor maniere” sau „cum sa-ti ingrijesti gradina, apartamentul etc.”), carti de Internet si enciclopedii. In ‘93, traducerile din Sandra Brown atingeau tiraje fabuloase de 400.000 exemplare. In prezent, tirajele traducerilor din domeniul fictiunii de- abia ating 2.000 de exemplare. Reorientarea publicului spre non-fictiune se datoreaza in special impactului din ce in ce mai crescut al televiziunii. Publicul fidel candva romanelor siropoase (mai ales cel feminin) a fost cucerit de catre telenovele si divertismentul TV.
Editarea de carte este in prezent o afacere cu profituri mici, iar in multe cazuri inexistente. Orice carte lansata pe piata a devenit pentru editor un pariu riscant.