sunt tot mai cautate de consumatorii romani. Multe din aceste gustari sunt importate, desi exista un potential enorm de a valorifica productia autohtona. Banii dusi pe importul produselor din cartofi reprezinta inca o picatura in oceanul deficitului comercial cu produse agricole si alimentare, care a depasit anul trecut un miliard de euro. Doar anul trecut am mancat din import chipsuri si alte produse similare in valoare de 4,6 milioane de dolari.Ca si in alte domenii, un cocteil de politici gre
sunt tot mai cautate de consumatorii romani. Multe din aceste gustari sunt importate, desi exista un potential enorm de a valorifica productia autohtona. Banii dusi pe importul produselor din cartofi reprezinta inca o picatura in oceanul deficitului comercial cu produse agricole si alimentare, care a depasit anul trecut un miliard de euro. Doar anul trecut am mancat din import chipsuri si alte produse similare in valoare de 4,6 milioane de dolari.Ca si in alte domenii, un cocteil de politici gresite si lipsa de viziune a facut ca procesarea cartofilor sa fie mai degraba o activitate exotica, cu putini actori pe piata. Din cauza acestor politici sau, mai bine zis, in lipsa acestora, procesatorii trebuie sa se descurce cum pot. „De cand am inceput sa producem pe plan intern, la sfarsitul anilor 90, lucrurile nu s-au schimbat mult. Fermierii nu au bani, nu respecta tehnologia si sunt reticenti in a se asocia si vinde productia impreuna”, afirma Kostas Mitzalis, presedintele Star Foods, unul dintre liderii pietei chipsurilor.Procesatorii au nevoie de soiuri speciale de cartofi, apte sa reziste proceselor complexe de transformare in produsul finit. Soiurile cele mai bune sunt importate din tari cu traditie in domeniu, precum Olanda sau Germania. Dar statul subventioneaza doar soiurile autohtone, bine adaptate la conditiile de mediu din Romania, dar nepotrivite pentru procesare. De aceea, producatorii de chipsuri au fost nevoiti sa investeasca masiv in productia de cartofi, nu doar in echipamentele de procesare. „Suntem si cultivatori de cartofi, nu doar procesatori. Producem cartof de samanta pe care il vindem fermierilor pentru multiplicare”, afirma si Nicolae Dragomir, director tehnic la societatea Agroflip, producatoare de pelete si fulgi de cartof.Paradoxal, cresterea cererii de chipsuri (cartofi prajiti preambalati) si produse procesate pe baza de cartofi ar putea pune probleme procesatorilor. Materia prima ar putea deveni insuficienta sau, mai rau, indisponibila. Un astfel de caz s-a inregistrat in 2003, cand calitatea cartofilor pentru procesare a fost foarte slaba, fapt care i-a determinat pe procesatori sa apeleze la importui. Anul trecut, seceta a afectat o mare parte din productia de cartofi, mai ales ca, practic, nu exista suprafete irigate care sa-i puna la adapost pe fermieri de capriciile vremii.Consumul mediu de chipsuri a ajuns, potrivit lui Kostas Mitzalis, la 250 grame pe persoana, in timp ce numai in Polonia consumul anual se ridica la circa 1,5 kilograme. E de la sine inteles ca o crestere a cererii nu va putea fi acoperita.Potrivit unui studiu al companiei Daedalus Consulting, chipsurile sunt mai putin populare in randul persoanelor cu un nivel al educatiei redus si printre cei cu salarii scazute. Pentru tineri, chipsurile reprezinta produse de socializare, fiind consumate in baruri si terase.Cei mai importanti producatori de cipsuri si produse din cartofi care utilizeaza materie prima locala sunt Star Foods, Standard Nutricia si Roflip. Dintre importatori, mentionam societatile Chio, Procter and Gamble (pentru marca Pringles) si Loto.Ca importanta in alimentatia noastra, cartoful ocupa locul al treilea, dupa grau si porumb. Majoritatea productiei ia insa drumul consumului direct si doar o mica parte, de circa 1%, ajunge la industria de procesare. Pofta crescanda a consumatorilor ar putea mari deficitul comercial mai degraba decat gradul de procesare a productiei de cartofi.