aceasta experienta. Mai urmeaza aproximativ zece alte agentii, care au de invatat din experienta celei dintai. In proportie de 90%, prima etapa a SAPARD este deja incheiata, iar ultimele zece procente par imposibil de ratat pana in luna decembrie. Problema este ca acesta e numai primul din fondurile europene care se distribuie in sistem descentralizat: printr-o agentie speciala, fara interventia Guvernului, cu sume foarte mari alocate beneficiarilor. In curand, din 2007, toate finantarile UE vor
aceasta experienta. Mai urmeaza aproximativ zece alte agentii, care au de invatat din experienta celei dintai. In proportie de 90%, prima etapa a SAPARD este deja incheiata, iar ultimele zece procente par imposibil de ratat pana in luna decembrie. Problema este ca acesta e numai primul din fondurile europene care se distribuie in sistem descentralizat: printr-o agentie speciala, fara interventia Guvernului, cu sume foarte mari alocate beneficiarilor. In curand, din 2007, toate finantarile UE vor fi gestionate astfel. Daca nu vor invata din experienta SAPARD, atat Agentia Nationala pentru IMM (ANIMMC), cat si SNCFR sau Agentia Nationala a Drumurilor si alte institutii care vor distribui fonduri structurale vor avea cu adevarat probleme. Dar nu numai perioada de dupa integrare este delicata. Celebrul „miliard de euro pe an” pe care-l vom primi pana la aderare preseaza in egala masura functionarii, consultantii, dar si beneficiarii de finantari sa nu mai repete greselile de pana acum. In topul punctelor slabe se afla intarzierea foarte mare in demararea programului. Abia dupa doi ani de la semnarea acordurilor intre tara noastra si organismele europene Agentia SAPARD a fost acreditata. Aceasta inseamna ca, pe viitor, institutiile trebuie sa-si „faca temele din timp”. Eugen Teodorovici, responsabil cu programul ISPA la Ministerul Finantelor Publice spune ca „in prezent, se elaboreaza manualele de proceduri si se instruieste personalul. Este foarte complicat. Ca sa va faceti o idee, manualul de proceduri SAPARD are 3.000 de pagini”.Al doilea punct slab in derularea SAPARD sunt tocmai functionarii. Aici sunt inclusi angajatii birourilor regionale din tara si oamenii care merg efectiv pe teren. „Majoritatea acestora veneau din structuri publice si nu erau obisnuiti sa lucreze cu proceduri atat de exacte. E vorba de pregatire si schimbarea mentalitatii”, spune Marian Stoian, consultant finantari. „In plus, nici personalul din directiile de sanatate publica sau cele agricole-veterinare nu intelegea exact ce spun protocoalele semnate cu Agentia SAPARD”, adauga Stoian. Asadar, in principiu, exista o lipsa de specialisti si o proasta „traducere” a procedurilor intr-un limbaj accesibil. Tot la capitolul puncte slabe putem enumera demararea extrem de tarzie a creditelor pentru sustinerea cofinantarii, fapt care trebuie luat in calcul pentru programele viitoare. Trebuie adoptate din timp si acte normative care sa prevada posibilitatea garantarii creditelor pentru cei care nu detin resurse. La SAPARD, acest lucru s-a realizat abia pe ultima suta de metri. Ce trebuie sa retina beneficiarii de finantare? Ca smecheriile tipic romanesti nu raman sub pres foarte mult timp, cand e vorba de fonduri europene. In prezent, se afla la PNA noua dosare care au ca protagonisti beneficiari de finantare SAPARD, iar 27 de contracte au fost reziliate. Cei care au fost ulterior acuzati de conflict de interese sau alte nereguli au fost nevoiti sa returneze integral sumele deja primite. „Cred ca solicitantii au inceput sa inteleaga ca nu e sanatos sa incerci sa ocolesti procedurile. Este probabil efectul controalelor si, pe de alta parte, al campaniilor anticoruptie”, mai spune Marian Stoian. In fine, o problema semnalata si in cazul altor programe, modalitatea prin care autoritatile comunica si felul in care asista intreprinzatorii. Drept dovada, la SAPARD, in ultimele doua luni, pe ultima suta de metri a finalizarii proiectelor de infrastructura, Agentia s-a concentrat pe comunicare si instruire, rezultatul fiind pozitiv.
Ce trebuie sa Invatam din experienta SAPARD
Puncte slabe
· Intarzierea acreditarii Agentiei
· Specializarea functionarilor
· „Traducerea” procedurilor in limbaj accesibil pentru functionari si a protocoalelor pentru institutiile partenere
· Intarzierea adoptarii facilitatilor pentru depunerea cofinantarii
· Comunicare slaba cu beneficiarii.
Puncte forte
· Controalele generalizate la proiecte, care au condus la responsabilizarea solicitantilor
· Sanctionarea neregulilor
· Mobilizarea intregului sistem si aducerea la zi a efectuarii platilor.