Casa de protocol a lui Klaus Iohannis e la stadiul „se dă cu var”
Fostul președinte Klaus Iohannis a părăsit Palatul Cotroceni pe 21 decembrie 2024, însă, trei luni mai târziu, statul român încă nu i-a oferit locuința de protocol la care are dreptul.
Premierul Marcel Ciolacu susține că imobilul este în pregătire, dar realitatea din teren e cu bidineaua în mână: „E bine, se dă cu var. Nu e renovat. O să-l primească cât de curând”.
E o explicație în ton cu stilul premierului, dar care ridică întrebări: dacă renovarea nu e gata, de ce nu e gata? Cât va dura? Și, mai ales, ce s-a întâmplat cu hotărârea de Guvern care trebuia să rezolve situația? În februarie, Ciolacu anunța că Iohannis va primi un apartament într-o vilă de protocol, însă Guvernul nu a mai adoptat actul normativ.
Între timp, fostul președinte s-a retras la Sibiu, orașul în care și-a construit imaginea politică. La București, lucrurile par mai complicate.
De ce nu are Iohannis încă o casă de protocol
Marcel Ciolacu spune că o locuință de protocol trebuie să îndeplinească anumite criterii de confort și securitate, ceea ce e corect, dar vag. Oficial, procedura este clară: Serviciul de Protecție și Pază (SPP) face o solicitare către RAAPPS, care propune o vilă, iar Guvernul dă o hotărâre pentru alocare.
Neoficial, discuția e mai complicată. Cartierul Primăverii, unde sunt concentrate majoritatea vilelor de protocol, a fost mereu un teren politic sensibil. Ion Iliescu locuiește acolo, la fel cum au făcut și Emil Constantinescu și Traian Băsescu, până când acesta din urmă a pierdut dreptul din cauza verdictului de colaborator al Securității.
Surse din administrație spun că Iohannis va primi, cel mai probabil, o vilă în Primăverii, dar nu pe cea în care a locuit ca președinte. Acea vilă a fost renovată recent cu 7 milioane de euro, bani publici, după cum au dezvăluit G4Media și Recorder.
„Nu va fi o vilă de lux”, dar nici una modestă
Un lucru e clar: statul român nu i-a oferit lui Klaus Iohannis un apartament obișnuit, ci o vilă cu un cabinet de lucru. Legea prevede că fostul președinte poate angaja un consilier și o secretară, iar casa trebuie să aibă o zonă securizată.
Însă în joc nu e doar confortul lui Iohannis, ci și poziția politică a lui Ciolacu. În PSD există o presiune internă ca statul să nu pară că „se dă peste cap” pentru fostul președinte liberal. În același timp, există și o presiune diplomatică: România trebuie să respecte statutul și drepturile unui fost șef de stat.
Trei luni după finalul mandatului, Klaus Iohannis este, practic, un fost președinte fără reședință oficială la București. A plecat la Sibiu, așteptând să se clarifice situația.
Însă, așa cum arată lucrurile acum, casa de protocol nu e gata. Și nimeni nu știe exact când va fi.
