Așadar, oamenii care stau au casă la curte trebuie să respecte mai multe reguli. Una dintre ele spune că arderea deșeurilor compostabile în propriile curți este strict interzisă.
Arderea frunzelor, resturilor de la toaletarea copacilor, resturilor vegetale, gunoiului de grajd și a deșeurilor compostabile este interzisă prin Legea Compostului. Aceasta a intrat în vigoare la data de 20 februarie 2021.
Oamenii care stau au casă la curte trebuie să respecte mai multe reguli
Conform acestei legi, arderea acestor deșeuri este interzisă, devenind contravenție. Persoanele care nu se supun legii riscă amenzi cuprinse între 400 și 800 de lei, în cazul în care sunt persoane fizice.
Pe de altă parte, amenzile în cazul persoanelor juridice sunt uriașe. De această dată, sumele sunt cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei. Amenzile sunt aplicate de către comisarii Gărzii de Mediu.
„Este obligatorie colectarea separată a deșeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe. Persoanele fizice și juridice care generează deșeuri biodegradabile au obligația să depună aceste deșeuri în spațiile indicate sau să le predea operatorilor autorizați pentru colectarea lor”, arată legea.
România are un procent de colectare selectivă a deșeurilor de 12-14%
În altă ordine de idei, amintim că România are un procent de colectare selectivă a deșeurilor de 12-14%. Mircea Fechet a precizat că statul a băgat mulți bani în infrastructura de sortare, însă ea este, de cele mai multe ori, nefolosită.
Șeful de la Mediu a mai precizat că România a ajuns să recicleze deșeurile altor țări pentru că nu poate să-și recicleze propriile deșeuri.
„Din păcate, şi nu mă sperie cifra cât mă sperie tendinţa care nu evoluează cum ne aşteptăm, astăzi discutăm despre 12-13 poate 14% deşeuri colectate selectiv, în funcţie de cum numărăm. Cam aceasta este cifra ruşinoasă despre care discutăm pentru că deja s-au investit foarte mulţi bani în infrastructură de sortare, care de multe ori zace nefolosită, s-au investit foarte mulţi bani în infrastructură de tratare deşeuri biodegradabile, spre exemplu, acele unităţi de compostare care de multe ori zac nefolosite.
Noi nu avem o problemă de capacitate, avem şi gunoiere, avem şi infrastructura de tratare, avem şi instalaţii de reciclare. Când merg la un mare reciclator român şi îmi arată baloţi cu PET-uri aduşi din Australia sau din alte ţări de la o distanţă similară când eu ştiu că în gropile de gunoi din România găsim foarte mult PET care ar putea fi o resursă, nu pot decât să mă îngrijorez”, a afirmat ministrul Mediului.
