Pat dublu, bucătărie utilată, toaletă ecologică, toate la un preț de 9.000 de euro, într-o rulotă. Plictisiți de vacanța clasică, unii români au prins gustul concediului „cu casa în spate“.
După multe vacanțe petrecute la cort, hotel sau pensiune, Sorin Drăghici s-a gândit că nicăieri nu e ca acasă, așa că și-a luat casa cu el în fiecare concediu, începând cu 2005. Atunci și-a cumpărat din Olanda, cu 3.000 de euro, o rulotă second-hand, pe care a schimbat-o după trei ani cu o autorulotă, pentru a putea explora mai mult destinațiile de vacanță.
„Cu autorulota am putut să fac drumuri lungi, cu popasuri dese“, spune Drăghici, administrator la o firmă de optică medicală din Capitală. Deoarece autorulota era tot second-hand și îl costa destul de mult să o modernizeze, Sorin a vândut-o acum două săptămâni ca să plătească avansul pentru o autorulotă nouă, în valoare de 53.000 de euro.
Rulotistul spune că acum s-a așezat, în sfârșit, la casa lui și are un argument pentru cei care au dubii: „rulota este singura alternativă comodă pentru a evita situația tristă în care pleci din apartament numai ca să petreci vacanța tot între patru ziduri, chiar dacă sunt de cinci stele“.
Asemeni lui Sorin mai sunt circa 14.000 de români, grupați în cluburi ale rulotiștilor, care populează an de an campingurile din țară; acestea nu sunt nici suficiente, nici la standarde europene. Clubul Campervan a făcut deseori lobby pe lângă autorități pentru îmbunătățirea condiţiilor din cele douăzeci de locuri de campare din țară, însă au primit de fiecare dată același răspuns: rulotiștii nu sunt încă atât de numeroși încât să se investească sau să se construiască alte locuri de campare. Importatorii condamnă această atitudine, pentru că ei simt că piața este în creștere, clientela întinerește și e mai dispusă ca oricând să investească în vacanțe.
Românii preferă autorulotele
Stilul de viață este definitoriu în alegerea unei rulote sau autorulote. Dacă până acum zece ani românii care își cumpărau o rulotă erau pensionari și se gândeau să se retragă în natură, în prezent, amatorii sunt tineri de carieră, cu venituri medii. „De regulă, clienții care cumpără rulote sunt cupluri care câștigă împreună cam 1.000 de euro. Autorulote cumpără cei cu un venit de 4.000 de euro lunar“, spune Nicolae Oiesdean, directorul companiei importatoare RomCaravan.
Românii preferă rulote și autorulote având un preț mediu de 14.000 de euro, respectiv 40.000 de euro. Tot mai puțini își cumpără rulotă, pentru că trebuie tractată cu un autoturism de clasă medie și consumă cu 30% mai mult combustibil decât o autorulotă. Mai mult, dacă ansamblul format din rulotă și mașina care o tractează depășește 3.500 de kg, șoferul are nevoie de permis categoria B+E. Totuși, facilitățile standard pentru asemenea vehicule sunt concepute astfel încât să consume cât mai puține resurse. Încălzirea centrală se face cu butelie GPL, care se încarcă cu 40 de lei, alimentarea cu energie electrică se face de la două baterii, iar toaleta este ecologică.
Tarabele pe roți, impuls pentru piață
În afară de clienții tradiționali cu venituri medii, o sursă însemnată de venit pentru importatori sunt companiile care cumpără rulote pentru a-și vinde produsele. „10% din cerere este pentru șantiere, birouri mobile și pentru vânzări fast-food“, spune Nelu Colpuș, proprietarul Camperland din Bacău, care importă rulote noi și second-hand.
Astfel de comenzi au salvat afacerea RomCaravan în perioada de criză, când clienții parcă dispăruseră. „Anul acesta, comenzile sunt doar un plus la afacere, pentru că, cel puțin pe timpul verii, clienții sunt numeroși. Din cele 60 de vehicule vândute într-un an de RomCaravan, aproape trei sferturi se comercializează vara. „Vindem mai multe autorulote decât rulote, cam 40 pe an, iar jumătate dintre cumpărători aleg leasingul, cu un avans de 20%”, spune Oiesdean.
El estimează piața locală a rulotelor la două milioane de euro, iar pe cea europeană la 50 de miliarde de euro. „Modernizarea campingurilor și apariția unor parcări speciale ar putea ajuta la creșterea acestei piețe în România“, spune Oiesdean, care are în plan construirea unui astfel de spaţiu în București.
