Potrivit acestora, încă nu a fost fixat primul termen de judecată pentru cele două dosare care se referă la respectiva casă şi este vorba despre o succesiune. 

În ultimele luni, de situaţia casei de care este legat numele preşedintelui Iohannis s-a interesat o firmă de avocatură din Bucureşti, care o are clientă pe Rodica Baştea, rudă a lui Nicolae Baştea, cel de la care a cumpărat o parte din casă Klaus Iohannis. Rodica Baştea este stabilită în SUA, acolo unde a murit Nicolae Baştea, persoana de la care familia Iohannis a cumpărat o parte din casă. 

Finul lui Klaus Iohannis, Paul Porr, a explicat recent că preşedintele a fost "cumpărător de bună credinţă" şi nu are nicio vină că, acum, el a fost radiat ca şi proprietar al casei, de la Cartea Funciară. 

"Este vorba de o casă care a fost naţionalizată, după 1990 cei care au locuit în casa respectivă de bună credinţă au cumpărat fiecare locuinţa lui, nefiind un moştenitor, care a apărut însă după câţiva ani şi a putut dovedi că este rudă a aceluia care a fost proprietarul casei. Şi potrivit unei hotărâri judecătoreşti, a primit casa. Bineînţeles că locuitorii de acolo l-au dat în judecată, l-au contestat că nu e veritabil moştenitor. Acesta a vândut casa mai departe lui Klaus Iohannis, pe care el a luat-o de bună credinţă. Şi acum procesul s-a transformat între cei care au locuit acolo, foştii locatari sau şi actualii locatari şi Iohannis, de 17 ani. Au fost nu ştiu câte verdicte, verdictul suprem este că a fost un fals, nu e el moştenitorul care ar fi trebuit. Acela între timp a plecat în America şi acolo a murit, deci nu avem cum să aflăm de acolo adevărul. Şi din câte am înţeles, casa se va reda celor care au câştigat procesul, cei care au locuit sau locuiesc în continuare în acea casă. O parte din presă a spus că şi el a ştiut, că el a semnat. El a semnat actele de cumpărare de la respectivul care nu mai este", a explicat recent, într-o conferinţă de presă, Paul Porr. 

Klaus şi Carmen Iohannis susţin că sunt cumpărători de bună credinţă a unei părţi din casa lui Nicolae Baştea, care a pretins că ar fi moştenitorul legal al imobilului şi care a decedat între timp în SUA. În SUA a rămas însă Rodica Baştea, care acum cere succesiunea. 

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din centrul Sibiului, unde Klaus şi Carmen Iohannis au cumpărat o porţiune, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora a trecut, în anii '70, în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii. 

Casa din Sibiu pentru care se judecă familia Iohannis a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi au deschis procese în instanţe pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea. 

În prezent, preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa Carmen Iohannis nu au contestat la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Sibiu radierea lor din Cartea Funciară ca proprietari ai casei din centrul Sibiului. În continuare, în spaţiul despre care familia Iohannis spune că i-ar aparţine după cumpărare, este închiriat unei bănci. Preşedintele a anunţat că el nu mai încasează chiria din acest spaţiu. 

Klaus şi Carmen Iohannis au fost radiaţi în urmă cu aproape o lună de zile din Cartea Funciară de la Sibiu. Practic, în 18 aprilie, OCPI Sibiu a admis o cerere de rectificare formulată de Fisc, în temeiul unei decizii civile emise de Tribunalul Braşov. OCPI Sibiu a dispus radierea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Sibiu, str. N. Bălcescu nr 29, pentru Iohannis Klaus Werner şi soţia Iohannis Carmen Georgeta. Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Sibiu a solicitat în data de 25 martie a.c. radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al soţilor Iohannis. 

La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Braşov a respins un recurs declarat de Klaus şi Carmen Iohannis şi a menţinut decizia Tribunalului Braşov din mai 2014, prin care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare, prin care familia Iohannis a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. 

Pe 16 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulţumit de sentinţa judecătorească prin care a pierdut casa, punctând că împreună cu avocaţii săi caută cele mai bune căi de a o contesta. 

Ulterior, Instanţa supremă a admis o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Braşov la o altă curte de apel din ţară, decizia fiind definitivă. Pe 6 aprilie a.c., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că se va judeca la Curtea de Apel Piteşti contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei instanţei, din noiembrie 2015, prin care cei doi soţi au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului. 

Klaus Iohannis a reclamat în cererea de strămutare, potrivit presei locale, faptul că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul. 

AGERPRES