trebuie acordate fostilor proprietari deposedati abuziv de proprietati prin infiintarea unui fond de investitii care sa aiba participatii la peste 100 de societati din economia nationala.Una dintre marile probleme ale celor care si-au revendicat proprietatile confiscate de regimul comunist si care nu au putut fi despagubiti in natura a fost ca statul a incercat rezolvarea acestei situatii prin acordarea de actiuni la diferite societati la care statul detine participatii. Pentru un fost proprietar care se trezea ca detine un numar de actiuni la o companie oarecare nu era cea mai fericita situatie. Multe dintre societati nu erau cotate pe piata de capital. In plus, pe lista societatilor se aflau atat companii de prima marime, cat si unele nu tocmai tentante. Se punea problema cine va prinde actiuni la companiile bune si cine va ramane cu titlurile societatilor cu probleme. Oricum, transformarea actiunilor in bani devenea o problema serioasa. Proprietarii au primit niste titluri prin care statul recunostea ca are o datorie ce urmeaza a fi achitata prin actiuni la diferite companii. „Aceste titluri au inceput sa fie tranzactionate pe piata gri. Preturile variau intre 30 si 50% din valoarea efectiva. In cele mai bune cazuri se obtinea 60%“, spune Nicolae Ghergus, presedintele Confident Invest.Guvernul Tariceanu a venit cu propunerea ca fostii proprietari sa poata primi contravaloarea imobilelor care le-au fost confiscate de regimul comunist prin acordarea de instrumente financiare care sa poata fi transformate rapid in bani fara ca asupra bugetului de stat sa existe presiune. Ideea a fost de acordare a unor titluri de plata care sa fie cotate le Bursa, astfel incat nivelul despagubirilor sa nu fie plafonat. Prima etapa va fi constituirea unui fond de investitii caruia statul ii va acorda participatii din portofoliul sau la diferite societati din economie. Cu alte cuvinte, actualul guvern propune infiintarea unui fond care sa administreze actiunile pe care statul vroia sa le ofere proprietarilor.Proprietarii ce urmeaza a fi despagubiti vor primi participatii tocmai la acest fond. „Am decis ca participatiile la fond sa fie consistente si valoroase. Va fi cel mai mare si mai sigur fond din Romania“, spune premierul Calin Popescu Tariceanu.Problema apare in momentul in care se discuta despre lista societatilor ale caror actiuni vor fi administrate de Fondul Proprietatea. Este vorba pe de o parte de actiunile unor societati de prima marime, cum ar fi Transelectrica Bucuresti, Petrom SA, Compania Naionala Loteria Romana, RomTelecom sau CEC, dar si firme pe pierdere si cu datorii. In plus, pe lista au intrat si creantele pe care statul roman le are la tari din lumea a treia.Reprezentantii proprietarilor par a nu fi multumiti de solutia Guvernului. Maria Teodoru, presedintele Asociatiei Proprietarilor, spune ca acest fond este o „pacaleala cumplita“. „Va fi un nou FNI sau SAFI. Exista o mafie care va cumpara actiuni pe o nimica toata de la proprietari“, spune Teodoru. Aceasta adauga ca dintre cele 100 de societati aflate pe lista, majoritatea are datorii si pierderi. „Sunt putine societati rentabile pe aceasta lista“, adauga Maria Teodoru.O alta problema este data de includerea pe lista a creantei detinuta de statul roman la combinatul siderurgic de la Krivoi Rog. Una peste alta, dupa listarea pe piata de capital, Fondul Proprietatea va fi unul de dimensiuni foarte mari. „Practic, prin acest proiect se configureaza un fond de dimensiuni apreciabile. Putem asista la cel putin dublarea capitalizarii bursiere“, spune Stere Farmache, presedintele Bursei de Valori Bucuresti. Analistii sunt insa ceva mai sceptici. Ei spun ca fondul va fi una dintre cele mai mari entitati de pe piata romaneasca, dar evolutia titlurilor acestui fond este greu de anticipat. „Va fi un fond urias, cu un capital social de trei-patru miliarde de euro. Fondul are si participatii bune, dar si actiuni slabe care il pot trage in jos. Nu cred ca titlurile acestui fond pot scadea mai jos de 30-50% din valoarea nominala“, spune Nicolae Ghergus. Pentru administrarea fondului, statul va organiza o licitatie internationala pentru gasirea unei companii specializate. Spre deosebire de Societatile de Investitii Financiare, in cazul Fondului Proprietatea nu va exista, se pare, nici un prag de detinere. Cu alte cuvinte, cine vrea sa cumpere, o poate face dupa pofta inimii. Secretarul de stat de la Ministerul Finantelor Nicolae Ivan spune ca „nu exista o limita in ceea ce priveste numarul de actiuni care vor putea fi cumparate“. Adoptarea unei astfel de strategii va da liber posibilitatii concentrarii actiunilor. Unul dintre primele fenomene care pot aparea in momentul listarii Fondului pe piata de capital este vanzarea masiva de catre proprietari a actiunilor detinute in vederea obtinerii rapide de bani lichizi. Presiunea pe oferta ar duce rapid la o diminuare a pretului de piata a actiunilor fondului. Un astfel de scenariu ar conduce mai rapid la accentuarea fenomenului de concentrare a titlurilor in cateva maini. Analistii cred ca o limitare a detinerilor la 5% ar fi normala, insa in acest moment nu se pune aceasta problema.

Activele importante transferate Fondului

• 15% din Transelectrica Bucuresti SA
• 15% din Transgaz SA
• 10% din Petrom
• 15% din Romgaz
• Cate 12% din Distrigaz Sud si Nord
• Cate 20% din Hidroelectrica si
Nuclearelectrica
• Cate 12% din societatile Electrica
• Cate 15% din complexele energetice Turceni, Craiova si Rovinari
• Cate 10% din Oil Terminal si
Conpet SA
• 20% din CN Loteria Romana
• 20% din CN Imprimeria Nationala
• 9,9% din CEC
• 25% din CN Posta Romana
• 20% din CFR Marfa
• Cate 20% din Aeroporturile Henri Coanda, Constanta, Timisoara si Baneasa