Casele de Ajutor Reciproc, singura salvare a pensionarilor români. Îngenunchiați de valul de scumpiri, pensionarii români caută ajutor de la aceste instituţii. Care este situația actuală a vârstnicilor din România?
Casele de Ajutor Reciproc, singura salvare a pensionarilor români
Casele de Ajutor Reciproc, singura salvare a pensionarilor români. Mii de persoane în vârstă, îngenunchiate de dificultăți financiare, au hotărât că singura soluție pentru a supraviețui este să recurgă la Asociațiile de Împrumuturi Mutuale.
Abia reușesc să facă față grijilor zilnice, astfel încât împrumuturile devin ultima variantă în sezonul rece.
În timpul iernii, seniorii români au fost copleșiți de cheltuielile zilnice. Facturile în creștere constantă, costurile alimentelor care cresc pe zi ce trece și necesitatea de medicamente i-au determinat pe mulți vârstnici să solicite împrumuturi de la asociațiile de sprijin reciproc.
Cozile la sediile asociațiilor de sprijin reciproc par să nu aibă sfârșit. Oamenii obțin împrumuturi în valoare de câteva mii de lei. În județul Mureș, spre exemplu, dintr-un total de 7.000 de pensionari, 5.000 au solicitat împrumuturi pentru sezonul rece.
„Casa de Ajutor Reciproc a pensionarilor vine în ajutorul membrilor săi prin creșterea plafonului fix de împrumuturi până la suma de 25.000 de lei, în maxim 36 de rate, cu până la 3 giranți.
Am modificat grila de acordare a împrumutului în raport cu capitalul și acordăm până la 9.000 de lei cu un singur girant, iar împrumuturile până la 4.500 se acordă pe loc”, a declarat reprezentantul instituției.
Risc major pentru sistemul de pensii
Din nefericire, sistemul de asigurări sociale este afectat de îmbătrânirea populației și de emigrarea tinerilor în străinătate. Conform datelor oficiale, România se numără printre țările europene care vor înregistra cel mai accentuat declin demografic.
Această problemă a fost discutată de către sociologul Sebastian Fitzek. Potrivit expertului, România se situează printre statele europene cu cea mai pronunțată reducere a populației din Uniunea Europeană (UE).
Această situație a devenit evidentă în urma unor analize demografice realizate de Comisia Europeană. Conform lui, populația țării era estimată la aproximativ 22,4 milioane în anul 2002. În comparație, populația a scăzut la 19,3 milioane în 2020.
Mai grav, subliniază expertul, cifrele continuă să scadă. Există două principale cauze ale acestei tendințe: raportul dintre natalitate și mortalitate, precum și fenomenul migrației.
„Este clar că aceste cifre evidențiază cumva, în urma unor proiecte demografice făcute de Comisia Europeană care plasează, din păcate, România printre țările europene cu cea mai accentuată scădere a populației din UE. Se confirmă. Dacă calculăm conform datelor INS, în anul 2002, populația țării era estimată undeva la 22,4 milioane, iar în 2020 am scăzut la 19,3 milioane, iar cifrele scad în continuare.
Sunt două cauze majore. Este clar că este vorba de grație și raportul dintre natalitate și mortalitate. Migrația rămâne pe primul loc pentru că aceasta contribuie semnificativ la scăderea populației. Între 2007-2017 avem aproape patru milioane de români care au ales să emigreze, potrivit datelor OCDE.
În 2021 avem și cifre clare, conform cărora numărul emigranților depășește numărul imigranților cu peste 16 mii de persoane. Acest fenomen de migrare este clar o cauză foarte importantă”, a explicat sociologul într-o intervenție TV.