Valul de scandaluri financiare din ultimii ani a determinat de cateva ori inasprirea reglementarilor legale prudentiale. In sistem au ramas insa suficiente brese, care permit repetarea experientelor nefericite din trecut si carora legislatia actuala le lasa spatiu de extindere.
Locul fostelor banci populare, prinse acum in schema de garantare a bancilor comerciale, risca sa fie luat de casele de ajutor reciproc (CAR). Desi un prim semn al riscului a aparut o data cu prabusirea celebrului club „Dynamic Elite”, inregistrat ca o casa de ajutor reciproc, o lege noua adoptata de Parlament permite CAR-urilor sa atraga depozite si sa acorde credite, fara a fi supuse unei supravegheri asemanatoare bancilor. Pe langa miile de CAR-uri inregistrate, au inceput sa apara si firme cu obiect de activitate „cumpararea si vanzarea de bunuri imobile”, care incearca sa administreze sisteme similare „rotilor tiganesti” din intreprinderi, insa de o amploare mult mai mare.
In Romania exista peste 3.900 de CAR-uri, cu circa doua milioane de membri, organizate in uniuni judetene, afiliate la o Uniune Nationala. Luna trecuta, Parlamentul le-a reglementat activitatea prin Legea nr. 135, stabilindu-le drept obiect de activitate „atragerea de depuneri, sub forma de economii, si acordarea de imprumuturi cu dobanda”. CAR-urile se pot infiinta la nivel de unitate, dar si „la nivel teritorial”. Reprezentantii BNR au atras atentia asupra riscurilor pe care le presupune deschiderea CAR-urilor si fata de persoane din afara unitatii, cu atat mai mult cu cat singura institutie de supraveghere este uniunea la care casele sunt afiliate.
CAR-urile desfasoara o mare parte din operatiunile specifice bancilor. Casa organizata la uzinele Faur, spre exemplu, atrage depozite la termen (intre o luna si 18 luni) si acorda imprumuturi garantate sau nu cu fonduri de economii. Nu sunt excluse nici imprumuturile „cu grad de risc”, la acestea adaugandu-se activitatea specifica fondurilor de pensii. Sumele rulate nu sunt intotdeauna modeste. Numai Uniunea Judeteana Timis, cu 122 de case afiliate, a acordat in 2002 circa 31.500 de imprumuturi, insumand 236 miliarde de lei. O casa nu foarte mare, ca SARD-CAR „Unirea” din Tecuci, ajunge sa acorde si 500 de imprumuturi lunar unor clienti din diferite judete.
Potrivit presedintelui Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, „bancile nu vor fi de acord cu includerea acestor institutii in schema Fondului de Garantare a Depozitelor. Nu cred ca BNR isi va face un obicei din a autoriza diverse CAR-uri si roti, care sunt departe de ceea ce inseamna o societate bancara. Ar fi insa pacat ca bunul nume al CAR-ului de dinainte de 1989 sa fie stricat. Ele trebuie bine reglementate, prinse intr-o schema de garantare, dar nu impreuna cu bancile”.

Fara venit, fara giranti

Ghetea considera ca nu ar trebui lasate sa se dezvolte haotic nici sistemele de tip „roata”.Unele dintre acestea au inceput campanii de promovare pentru a se extinde la nivel national. Infiintata in august 2002, SC Creditul Imobiliar SRL promite achizitii de imobile (6.000-30.000 dolari) „in rate”, pe 15 ani. Fara dovada de venituri, fara giranti, doar cu ipoteca pe bunul cumparat si la o „taxa de administrare” de maximum 0,2%, plus TVA. Conditia: depunerea unui avans de 30% si cumpararea imobilului numai dupa sase luni de „economisire”, astfel incat banii atrasi sa finanteze achizitii in ordinea inscrierii membrilor. Surse din cadrul firmei ne-au declarat ca s-au strans deja 180 de clienti, fiind „acordate” doua case. Pentru „siguranta”, firma si-a creat propriul „fond de rezerva si garantare”: 10% din sumele atrase, plasate in titluri de stat. Alte 10% sunt depuneri in banci, iar 80% plasamente imobiliare. Reprezentantii societatii nu sunt ingrijorati de insuficienta lichiditatilor, care ar putea bloca intreaga „roata” daca mai multi beneficiari de „imprumuturi” ar inceta sa-si plateasca ratele. Un sistem asemanator, intitulat „Property System House”, invada anul trecut Internetul cu pagini de reclama, in prezent fiind disparut complet, fara nici o urma a firmei organizatoare.

Riscuri la CAR-uri si sisteme tip „roata”

· Inexistenta unei institutii independente specializate de supraveghere.
· Absenta reglementarilor prudentiale corespunzatoare poate duce la constituirea unor rezerve si lichiditati insuficiente pentru asigurarea stabilitatii financiare.
· Deschiderea sistemului de finantare catre un numar prea mare de membri devine riscanta,
apropiindu-se de modul de organizare a sistemelor tip piramidal.
· Legislatia nu impune administratorilor care gestioneaza fondurile atrase restrictii in privinta nivelului minim de studii sau a experientei in domeniul financiar.
· Siguranta sumelor depuse depinde de posibilitatile de rambursare ale celorlalti participanti la sistemul de finantare. De cele mai multe ori insa, acestora nu le sunt solicitate suficiente dovezi pentru demonstrarea bonitatii financiare.
· Riscurile cresc pe masura
ce sunt extinse sumele maxime
care pot fi imprumutate si perioadele de rambursare.
· Solicitarea exclusiv a garantiilor imobiliare, greu de executat, poate crea probleme de lichiditate.