In 1997, prin Legea nr. 145 se infiinta Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), impreuna cu cele 42 de filiale teritoriale, avand drept atributie administrarea fondului de asigurari sociale de sanatate. Anul imediat urmator avea sa aduca inca doua alte entitati: Casa Asigurarilor de Sanatate a Transporturilor si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti. Sistemul astfel format avea sa se dovedeasca un succes deplin in mat
In 1997, prin Legea nr. 145 se infiinta Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), impreuna cu cele 42 de filiale teritoriale, avand drept atributie administrarea fondului de asigurari sociale de sanatate. Anul imediat urmator avea sa aduca inca doua alte entitati: Casa Asigurarilor de Sanatate a Transporturilor si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti. Sistemul astfel format avea sa se dovedeasca un succes deplin in materie de colectare de fonduri. La nivelul anului 1999 si-a inceput activitatea cu un deficit de 700 miliarde lei si a incheiat-o cu un surplus de 3.500 miliarde lei.
Banii Sanatatii sunt
plimbati de Finante
Casele de asigurari au strans de la salariati si angajatori, precum si din alte contributii, 22,5 mii de miliarde lei, fata de 15 mii de miliarde cat estimasera la inceputul exercitiului financiar, si au redistribuit catre asigurati si reteaua sanitara 18,5 mii de miliarde lei. Eficienta ilustrata de cifrele anterior mentionate este insa doar de suprafata. Macinata de conflictele dintre Casa Nationala si cele doua Case paralele, hartuita de mana apucatoare a Ministerului Finantelor, coplesita de fiscalitate si de o legislatie controversata, „armonia” sistemului tinde catre faliment.
Emotiile sfarsitului de an 99, cand la ultima rectificare bugetara excedentul colectat de CNAS era cat pe ce sa fie preluat de stat, s-ar putea repeta si in 2000, dar pe alt plan. Deocamdata nu se pune problema ca banii Sanatatii sa astupe golurile bugetului public, dar exista pericolul ca gradul de colectare sa scada ingrijorator.
Aprecierea apartine presedintelui CNAS, dr. Alexandru Ciocalteu, care ia in calcul declinul economic accentuat ce lasa sanatatea fara contribuabili, in conditiile in care sectorul privat este din ce in ce mai redus, iar datornicii de stat nu vor plati vreodata ceea ce datoreaza caselor de asigurari de sanatate teritoriale. Inflatia erodeaza, la randul ei, fondurile colectate, iar trezoreria statului nu numai ca nu ofera o dobanda comparabila cu cea de pe piata interbancara pentru sumele imense pe care le pastreaza in contul CNAS, dar intarzie returnarea banilor catre sistemul sanitar.
In ecuatie mai intra si reforma fiscala, mai precis unificarea cotelor de TVA. Cresterea de opt procente este suportata din fondurile sistemului, destul de stravezii la inceput de an. Unele societati comerciale si-au inceput activitatea mai tarziu, in jurul datei de 10 ianuarie, deci nefacand plati nu au facut nici viramente catre asigurarile sociale, altele (cum sunt cele din constructii) nu si-au reluat inca activitatea, o serie de categorii socio-profesionale nu platesc lunar etc. Se adauga si cauze de natura organizatorica. Tudor Urlea, presedintele Casei Bucuresti, enumera printre acestea „atomizarea produsa prin desprinderea medicilor de familie de institutiile in care au lucrat. Neluandu-si venitul la timp, medicul plateste cu intarziere cei 7% pe care-i datoreaza sistemului”.
Casele paralele
dau de furca CNAS
Existenta caselor paralele, a Armatei si a Transporturilor, nu are darul de a face mai usoara misiunea CNAS. Un prim aspect deranjant pentru CNAS: casele paralele racoleaza contribuabilii caselor teritoriale si obtin fonduri preferentiale, incalcand principiul solidaritatii, enuntat de lege. Mai grav insa, considera presedintele CNAS, este refuzul de a colabora. Motivand ca mecanismul folosirii banilor nu este transparent, Casa Transporturilor nu-si varsa cota de 7%, prevazuta de lege, la fondul de redistribuire gestionat de CNAS, fond din care sunt ajutate casele teritoriale cu deficit in colectare. Instrumentele coercitive nu functioneaza. O tentativa a Casei de Asigurari de Sanatate Cluj de executare silita a CAS SNCFR pentru suma de 16,3 mliliarde lei a fost un esec desavarsit. Banca a refuzat sa puna ordinul in aplicare. Nici Casa Armatei nu este solidara cu CNAS.
Un recent protocol incheiat intre CAS Bucuresti, CAS Ilfov si CAS Transporturi, conform caruia asiguratii celor trei case pot alege spitalul in care doresc sa fie tratati, nu are si acceptul CAS a Armatei. Aceasta fiind conjunctura, anul 2000 nu se anunta prea roz. Medici si pacienti laolalta raman la mila unui sistem care numai de bani nu pare a duce lipsa.