Casele noi nu reuşesc să ne scoată din criza locuinţelor

Aproape 700.000 de locuinţe, cu un total de trei milioa­ne de camere, au apărut în România în ultimele două decenii. Cu toate astea, încă trăim mai înghesuiţi decât majoritatea europenilor. În momentul căderii regimului comunist, populaţia României număra 23 de milioane de locuitori. Douăzeci de ani mai târziu, oficial am rămas 21,5 milioane. Neoficial, se estimează că trăiesc efectiv în România între 20 şi 21 de milioane de persoane. În acelaşi interval de timp

Aproape 700.000 de locuinţe, cu un total de trei milioa­ne de camere, au apărut în România în ultimele două decenii. Cu toate astea, încă trăim mai înghesuiţi decât majoritatea europenilor.

În momentul căderii regimului comunist, populaţia României număra 23 de milioane de locuitori. Douăzeci de ani mai târziu, oficial am rămas 21,5 milioane. Neoficial, se estimează că trăiesc efectiv în România între 20 şi 21 de milioane de persoane. În acelaşi interval de timp, numărul locuinţelor existente în ţara noastră a crescut cu aproape 700.000. Având în vedere că majoritatea imobilelor construite în această perioadă sunt case şi vile, că în destule cazuri acestea au luat locul unor clădiri mai vechi şi, nu în ultimul rând, că au avut loc numeroase extinderi ale unor construcţii deja existente, nu este de mirare că numărul camerelor de locuit s-a majorat în ritm dublu (cu 18% sau 2,95 de milioane de încăperi), iar suprafaţa totală a acestora a crescut cu 26% (adică un plus de 67,5 milioane de metri pătraţi).

S-a ajuns, astfel, la un nivel mediu de 15 metri pătraţi de spaţiu locuibil (fără dependinţe – baie, bucătărie, holuri etc.) pe cap de român. O creştere semnificativă faţă de cei 11 metri pătraţi de acum două decenii. „Totuşi, încă stăm prost faţă de valorile din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că va mai exista încă o bună perioadă un resort care să-i facă pe români să dorească să locuiască mai bine“, crede analistul imobiliar Radu Zilişteanu.

Ilfovul şi Bucureştiul, în frunte

Procentual, cele mai spectaculoase evoluţii s-au înregistrat în Ilfov, unde, faţă de datele de acum 20 de ani, numărul locuinţelor a crescut cu 37% (ajungând la peste 120.000), numărul camerelor de locuit cu 54% (până la peste 400.000), iar suprafaţa camerelor de locuit este acum mai mult decât dublă (+109%, adică aproape 6,9 milioane de metri pătraţi). Creşteri de 20%-30% ale numărului locuinţelor s-au înregistrat şi în oraşele mici din judeţul Constanţa (Năvodari, Mangalia, Ovidiu, Eforie sau Techirghiol), dar şi în unele localităţi din Gorj (Țicleni ori Baia de Aramă) sau Arad (Ineu). De cealaltă parte se află Anina, din Caraş-Severin, unde s-a înregistrat o scădere de aproape 20%.

Ca număr de locuinţe noi, Ilfovul este, de asemenea, în frunte, cu 33.200 de unităţi, urmat de Bucureşti, cu circa 30.000 de unităţi. Trebuie spus că apartamentele şi casele construite după 1989 în Capitală şi în judeţul Ilfov echivalează cu numărul total de locuinţe (vechi şi noi) existente în oraşe precum Arad sau Bacău.

Veşti mai puţin bune

„Aparent, această evoluţie ar fi trebuit să favorizeze creşterea denuclearizării familiilor şi a numărului de căsătorii – ar fi trebuit să avem din ce în ce mai puţine cazuri în care mai multe generaţii de adulţi împart aceeaşi locuinţă. În realitate, există în continuare o criză a locuinţelor“, spune conf. dr. Adrian Dan, prodecanul Facultăţii de Sociologie din Universitatea Bucureşti. Explicaţia este destul de simplă: „Este foarte important să vedem şi cine sunt proprietarii acestor locuinţe noi. În multe cazuri, este vorba de persoane care mai deţin una sau chiar mai multe unităţi. Chiar dacă în majoritatea cazurilor acestea sunt scoase la închiriere, destul de puţini tineri îşi permit să le ocupe“, explică el.

O altă problemă a evoluţiei fondului locativ autohton o reprezintă confortul oferit. „În multe situaţii, mai ales în mediul rural, casele au multe camere, cu suprafeţe mari, însă nu şi minimul de condiţii“, arată sociologul Adrian Dan. De altfel, datele oficiale arată că, în 2007, 2,4 milioane din cele circa 8,3 milioane de locuinţe din România nu aveau apă curentă. Mai mult, 3,9 milioane din ele nu aveau canalizare, 5,2 milioane nu aveau încălzire centrală, iar 70.000 nu aveau nici măcar curent electric.

Este limpede, totuşi, că am reuşit să eliminăm, în ultimele două decenii, o parte destul de importantă din diferenţele existente faţă de vestul continentului în privinţa modului în care locuim. Totuşi, se putea şi mai bine, cred unii observatori ai domeniului. „Nu am excelat la capitolul politici imobiliare naţionale. Cu excepţia activităţilor ANL şi, recent, a programelor «Prima casă», respectiv cel de reabilitare termică a blocurilor, lucrurile nu s-au mişcat mai deloc în acest sens“, consideră Radu Zilişteanu.

109% Cu atât a crescut, în ultimele două decenii, suprafaţa totală a camerelor de locuit din judeţul Ilfov, deşi numărul locuinţelor s-a majorat doar cu 37%

15 mp de spaţiu locuibil îi revin fiecărui român. Media din statele UE variază între 18 şi 22 mp, însă acum două decenii în România media era de numai 11 mp