Câştigă sau pierde statul român din afacerea cu Rompetrol?

Prin negocierile purtate cu reprezentanţii Rompetrol, statul a decis să vândă un pachet de 26,69% din acţiunile deţinute la Rompetrol Rafinare (44,69% – pachet deţinut de stat la Rompetrol, în urma conversiei obligaţiunilor în acţiuni) pentru care va obţine 200 de milioane de dolari. În acelaşi timp, statul rămâne acţionar al companiei petroliere, al cărei cel mai important activ este rafinăria Petromidia, cea mai mare rafinărie din România în funcţie de capacitatea de rafinare.
Totodată, kazahii de la KazMunaiGas (KMG), acţionarul unic al grupului Rompetrol, s-au angajat să creeze un fond de investiţii de un miliard de dolari în care statul român va deţine o participaţie de 20%. În prima fază, kazahii vor alimenta acest fond cu 150 de milioane de dolari din fonduri proprii, care include şi participaţia statului, adică 30 de milioane de dolari, bani care sunt oferiţi tot de reprezentanţii Rompetrol.
 Aşa cum am menţionat mai sus statul rămâne acţionar la Rompetrol Rafinare cu 18%, încasează 200 mil. dolari, iar investitorul şi-a asumat investiţii de un miliard de dolari în următorii şapte ani.
Părerile analiştilor în ceea ce priveşte rezultatul negocierilor dintre statul român şi Rompetrol sunt împârţite, la fel şi ştirile prezentate de media autohtonă. Unii spun că statul pierde din această tranzacţie sute de milioane de dolari, alţii susţin că statul nu are decât de câştigat.
Să le luăm pe rând. Pentru a înţelege cum s-a ajuns aici e nevoie de puţină istorie.
1. În anul 2001, omul de afaceri Dinu Patriciu preia de la stat rafinăria Petromidia. "Caietul de sarcini aferent contractului de privatizare a rafinăriei Petromidia, încheiat în 2001 între FPS (Fondul Proprietăţii de Stat) şi Grupul Rompetrol, prevedea preluarea unei datorii totale de 110 milioane dolari, dar în realitate compania avea datorii totale de 285,4 milioane dolari, reprezentând datorii făcute de stat şi transferate cumpărătorului", informa compania petrolieră în anul 2008, la un an de zile după ce Dinu Patriciu a vândut 75% din acţiunile grupului Rompetrol către kazahi. Reprezentanţii grupului Rompetrol mai susţineau atunci că, între anii 2001 şi 2003, aceste sume acumulate anterior de stat, au crescut de peste 2,5 ori, la 725 milioane dolari (571 milioane euro), din cauza adaugării dobânzilor şi penalităţilor.
2. În anul 2003, Guvernul condus de Adrian Năstase hotărăşte ca datoriile istorice ale Petromidia, în valoare de 285 mil. dolari, plus dobânzile şi penalităţile aferente, care au urcat cifra totală la 571 mil. euro să fie transformate în obligaţiuni pe şapte ani. Obligaţiunile erau convertibile, iar Guvernul a lăsat emitentului dreptul de a decide dacă la scadenţă plăteşte banii sau converteşte obligaţiunile în acţiuni.  Conversia datoriilor în obligaţiuni i-a permis lui Patriciu să listeze Petromidia pe bursă şi să ia credite pentru investiţii în rafinărie. "Cu toate acestea, Grupul Rompetrol a acceptat soluţia propusă în acel moment, suma de 725 milioane dolari (principalul) fiind convertită în obligaţiuni. Emisiunea de obligaţiuni a fost legiferată în 2003, aprobată de Parlament şi ulterior promulgată de preşedintele Traian Basescu în 2005. De asemenea, Consiliul Concurenţei şi Departamentul pentru Concurenţă de la Bruxelles au validat aceasta operaţiune, confirmând că nu a reprezentat ajutor de stat", potrivit comunicatului Rompetrol din anul 2008. Dobânda anuală aferentă obligaţiunilor a fost stabilită în funcţie de evoluţia anuală a indicatorului EURIBOR, Euro Interbank Offered Rate, plus 1,5%.
În perioada 2003-2010, Rompetrol a achitat aproximativ 250 milioane de dolari în contul acestor dobânzi.
3. În august 2010, cu o lună înainte de expirarea celor şapte ani, perioadă pentru care au fost emise obligaţiunile, kazahii au derulat o majorare de capital la Rompetrol Rafinare şi au răscumpărat de la statul român obligaţiuni de 54 mil. euro. În septembrie 2010 kazahii au convertit restul obligaţiunilor, în valoare de circa 516 mil. euro (532 milioane de dolari), în acţiuni. Ministerul Finanţelor Publice a dat în judecată Rompetrol susţinând că grupul nu avea dreptul de a răscumpăra doar o parte din obligaţiuni şi de a le converti pe restul în acţiuni. A urmat o perioadă de negocieri care însă nu au dus la niciun rezultat.
4. În iunie 2011, Tribunalul Constanţa a decis că hotărârea AGA prin care obligaţiunile Rompetrol Rafinare au fost convertite în acţiuni este legală, astfel statul a ajuns acţionar la Rompetrol Rafinare, deţinând un pachet de 44,69% din titlurile companiei.
5. Din vara anului 2011 şi până la finele anului trecut au existat mai multe variante de soluţionare a diferendului dintre stat şi Rompetrol, însă nici de această dată nu s-a ajuns la un rezultat. La jumătatea lunii februarie a acestui an, grupul Rompetrol a anunţat, printr-un comunicat de presă, că va răscumpăra doar o parte din pachetul de acţiuni deţinute de statul român la Rompetrol Rafinare (44,69%), statul urmând să fie în continuare un acţionar semnificativ al companiei care operează Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, după capacitatea de rafinare. "Ambele părți și-au arătat deschiderea de a stabili un parteneriat pentru dezvoltarea sectorului energetic din România, dar și a rolului acesteia în regiunea Mării Negre și Uniunea Europeană. Prin obiectivele și beneficiile acestui parteneriat se numără diversificarea surselor de aprovizionare cu țiței atât a României, cât și a Uniunii Europene, crearea de noi locuri de muncă, dar și stabilirea cadrului necesar atragerii de noi investiții, cu un impact direct în economia României".
Aşa cum am menţionat mai sus, unii analişti susţin că statul ar pierde de fapt 330 milioane de dolari, ei făcând diferenţa dintre cei 530 mil. dolari şi cei 200 milioane de dolari pe care urmează să-i încaseze statul din vânzarea a 26,69% din acţiuni. De ce este greşit calculul? La o primă vedere, statul rămâne acţionar cu un pachet de 18% din acţiunile Rompetrol Rafinare, care ar putea aduce la buget cel puţin 100 -150 de milioane de dolari, în funcţie de evoluţia cotaţiei şi de negocierile purtate. În acest caz, Rompetrol are drept de preemţiune la cumpărarea celor 18% din acţiunile deţinute de stat, care s-a angajat să le păstreze cel puţin 3 ani de zile de la încheierea tranzacţiei actuale. În al doilea rând, statului român îi vor reveni o mare parte din taxele şi impozitele aferente investiţiilor de un miliard de dolari, pe care grupul Rompetrol şi le-a asumat prin memorandum.
În al treilea rând, dacă statul ar fi vândut întregul pachet de acţiuni deţinut la Rompetrol la cotaţia actuală ar fi obţinut mai puţin de jumătate din suma de 530 mil. dolari.  Acest lucru este menţionat şi de guvern într-un documentar remis presei, în care se arată că “în 2012, la preluarea în administrarea de către OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie) a pachetului de acţiuni la RRC pachetul de  26 %  acţiuni RRC, valora la preţurile Bursei în jur de 80 milioane euro.”
Mai mult, Începând cu anul 2004 şi până în prezent, situaţia obligaţiilor fiscale achitate de către RRC la bugetul general consolidat se prezintă astfel:

Sursa: documentarul întocmit de guvern “Echivalentul în dolari SUA al sumei achitate de către Rompetrol Rafinare cu titlu de obligații bugetare dupa data anulării creanțelor în conformitate cu OUG nr.118/2003 se ridică la o valoare de aproximativ 8.673 milioane dolari SUA. Aceste date relevă, pe de o parte, sumele încasate de statul român în urma operaţiunii de subscriere a obligaţiunilor emise de RRC și de anulare a creanțelor bugetare, şi, pe de altă parte, valoarea economică și socială a RRC ca mare contribuabil la bugetul de stat consolidat şi ca pilon strategic în sectorul energetic românesc”, se mai arată în sursa citată. Aceeaşi analişti susţin că mare parte din sumele virate la bugetul consolidat reprezintă de fapt TVA, accize etc, care ar fi plătite tot de către cetăţenii români. Ceilalţi analişti susţin că în cazul în care Rompetrol nu ar fi existat, iar Petromidia ar fi fost închisă, la fel cum s-a întâmplat cu nu mai puţin de şase din cele 10 rafinării de pe piaţa romnânească, pierderile statului ar fi fost mult mai mari. De menţionat este faptul că grupul Rompetrol are în prezent peste 7.300 de angajaţi, iar anul trecut a contribuit la bugetul consolidat cu peste 1,3 miliarde de dolari, fiind în acelaşi timp cel mai mare exportator de produse petroliere a României.  
Ce se întâmplă în sectorul de rafinare din Europa?
Din cele zece rafinării existente în România, doar trei mai procesează ţiţeiul, capacitatea de rafinare fiind majorată anul trecut la aproximativ 12 milioane de tone, însă Petromidia (5 mil. tone), Petrobrazi (4,2 mil. tone) şi Lukoil (2,5 mil. tone) au prelucrat sub 10 milioane de tone de petrol anul trecut, conform datelor de la Statistică. OMV Petrom şi-a ajustat, anul trecut, capacitatea de rafinare de la 4,5 la 4,2 milioane de tone, ca urmare a procesului de modernizare, în timp ce ruşii de la Lukoil au anunţat că se vor concentra asupra modernizării rafinăriei de la sud de Dunăre. În acelaşi timp, kazahii de la Rompetrol au finalizat, în 2012, programul de modernizare de la Petromidia, în valoare de 380 de milioane de dolari, prin care a crescut capacitatea de rafinare de la 3,8 milioane de tone la 5 milioane.

Celelalte şapte rafinării nu mai sunt operaţionale, cu excepeţia Vega Ploieşti, care este deţinută de grupul Rompetrol, însă aici nu se mai rafinează petrol ci doar produse petroliere şi altele, bitum etc. Arpechim, rafinăria aflată în ograda OMV Petrom, a fost închisă în urmă cu aproape doi ani, investitorul încercând să o vândă însă nu a găsit cumpărător. Anul trecut, în procesul de privatizare al Oltchim, rafinăria Arpechim urma să fie preluată de investitorul strategic de la Oltchim în urma unor negocieri directe cu OMV Petrom.

Rafo Oneşti este ani buni închisă, actualii investitori anunţând în repetate rânduri că ar dori să repornească rafinăria, dar fără niciun un rezultat până în prezent. Iar celelalte patru au ajuns mormane de fier vechi.
Situaţia nu este mai bună nici pe plan european. Capital.ro informa în urmă cu o lună de pericolele care se abat asupra rafinăriilor europene, existând semnale clare că aproximativ 10% din cele 104 rafinării să îşi închidă porţiile în următorii ani.
Ce susţine Guvernul Ponta?
Memorandumul va avea un impact macroeconomic structurat pe mai multe componente:

• Dezvoltarea sectorului energetic şi a sectoarelor adiacente, pe măsura implementării proiectelor finanţate de Fond;
• Deblocarea proiectelor de modernizare pe termen lung a rafinăriei operate de RRC

Astfel, efectele directe ale acestei tranzactii complexe se vor materializa in:

• Asigurarea unui parteneriat strategic pe termen lung in domeniul energetic.
• Asigurarea continuarii investitiilor in Romania, precum si a unor noi investitii care vor mentine si vor crea noi locuri de munca
• Creşterea nivelului taxelor şi impozitelor incasate la bugetul de stat;
• Obţinerea de către statul român a unor venituri viitoare în calitate de acţionar la Rompetrol şi la Fondul de investiţii;
• Creşterea contribuţiei la PIB;
• Crearea de noi locuri de muncă;
• Cresterea valorii participatiilor detinute de Statul Roman, atat in RRC cat si in Fondul de investitii.

“Este un proiect de lege pentru că îl trimitem la Parlament, decizia finală ca în toate marile privatizări sau marile cazuri de acest gen trebuie să aparţină Parlamentului. Practic vindem o parte din acţiunile statului cu 200 de milioane de dolari. Este peste preţul de cotaţie la bursă, iar mai mult, KazMunaiGaz, cu o participare a statului român, va avea un fond de investiţii de 1 miliard de dolari în perioada următoare. Ceea ce m-a interesat pe mine – preţul este bun pentru că este peste preţul acţiunilor la bursă – dar mai puţin m-a interesat preţul, mai mult m-a interesat să rămână România pentru Kazahstan o ţară importantă, un partener economic strategic pentru KazMunaiGaz, să se continue investiţiile în rafinăria de la Petromidia şi să se pună în aplicare acel fond de un miliard de dolari de investiţii”, a spus, ieri, Victor Ponta, premierul României, la Palatul Parlamentului, potrivit Agerpres.

El a subliniat că preţul nu a fost o prioritate pentru el.

“În ordinea priorităţilor pentru mine nu a fost preţul, acum s-a încheiat afacerea, ci primul lucru a fost continuarea investiţiilor în România, care pe linie orizontală înseamnă taxe, câte taxe încasează bugetul din activitatea Rompetrol este chiar mai mult decât preţul, înseamnă locuri de muncă şi înseamnă păstrarea României ca ţară principală pentru un mare concern cum este KazMunaiGaz”, a completat premierul.
Ce investiţii vor derula kazahii
Până în prezent, reprezentanţii kazahi ai grupului Rompetrol au efectuat în România investiţii de peste 2 miliarde de dolari, în perioada 2007-2012. “Obiectivul principal al KazMunayGas pentru Rompetrol, în perioada 2007-2012, a vizat modernizarea şi creşterea rafinăriei Petromidia, pe care am reuşit să-l atingem cu succes la finele anului trecut. Avem cea mai mare unitate de profil din România şi cea mai performantă din Europa Centrală şi de Est, şi suntem pregătiţi pentru a trece la o altă etapă de dezvoltare a Grupului – cea de retail şi trading. Toate aceste investiţii au şi vor avea un impact pozitiv şi în economia internă – o contribuţie anuală de 1,2 miliarde USD la bugetul de stat, cel mai mare exportator de produse petroliere din România – 1,7 miliarde USD în 2012, dar şi un angajator semnificativ – peste 7.700 de angajaţi şi familiile acestora depind direct de evoluţia şi realizările rafinăriei, iar 25.000 de persoane depind indirect de aceasta (furnizori, prestatori)”, a declarat Zhanat Tussupbekov, într-un comunicat remis presei.
“Principalele direcţii de investiţii ale fondului vor urmări consolidarea activităţilor şi operaţiunilor Grupului Rompetrol, diversificarea surselor de aprovizionare cu ţiţei, atât a României, cât şi a Uniunii Europene, crearea de noi locuri de muncă, dar şi stabilirea cadrului necesar atragerii de noi investiţii, cu un impact direct în economia României”, au anunţat astăzi reprezentanţii grupului petrolier.
Până în prezent, compania a investit aproape 400 mil. dolari în creşterea capacităţii de rafinare a Petromidiei, iar pentru acest an a alocat încă 100 mil. dolari tot pentru rafinărie. Mai mult, încă din toamna anului trecut, kazahii au anunţat un program amplu de investiţii în retail, mai exact extinderea reţelei cu 350 de staţii în statele din jurul Mării Negre, din care 150 de benzinării doar în România. Intenţia grupului ar fi ca, peste cinci ani, 70% din volumul total al produselor rafinate la Petromidia să fie vândute prin propria reţea de retail şi doar 30% către traderi.

În plus, printre primele obiective de investiţii finanţate de noul fond ar fi şi o termocentrală nouă, de cogenerare, construită pe platforma actuală a Uzinei Termoelectrice Midia, momentan deţinute de stat dar oprită, şi situată în imediata vecinătate a rafinăriei Petromidia. Rompetrol vrea o centrală nouă, pe gaze, cu o putere instalată de circa 75 MW, care să asigure energia electrică necesară rafinăriei. Costurile de construcţie a centralei se ridică la 100 de milioane de dolari, potrivit unor surse citate de economica.net.
“Kazahstanul intenționează să asigure furnizarea de 64 milioane de tone de petrol în bazinul Mării Neagre până în 2020", a spus recent preşedintele Consiliului de Administraţie al Grupului Rompetrol, Daniyar Berlibayev. Regiunea Mării Caspice, inclusiv Kashagan, va asigura 10%  din consumul de petrol la nivel mondial în următorii 35 ani, a adăugat Berlibayev.
Centralizarea operaţiunilor de trading
Recent, Grupul Rompetrol a anunţat că Vector Energy, divizia de trading a Grupului Rompetrol, înregistrată în Elveţia, va finaliza în acest an integrarea tuturor operaţiunilor de comercializare a ţiţeiului din cadrul KazMunayGas, schimbându-şi denumirea în KazMunayGas Trading AG, începând cu 19 aprilie 2013.
Această măsură susţine strategia acţionarului unic, KazMunayGas, de a unifica toate activele sale de peste hotare în jurul Grupului Rompetrol. KazMunayGas Trading AG va fi responsabilă de comercializarea ţiţeiului şi produselor petroliere, dar va dezvolta şi activele logistice necesare atât pentru acoperirea necesităţilor proprii, cât şi pentru dezvoltarea operaţiunilor comerciale şi accesul către pieţe noi.
 “Ţinând cont de o serie de factori (exploatarea zăcământului Kashagan, dar şi volumul planificat al producţiei de ţiţei în Kazahstan de 140 de milioane de tone până în 2020), estimăm în următorii cinci ani creşterea volumului exporturilor de ţiţei din Kazakhstan până la 30 milioane de tone pe an. Datorită bazei materiale a Grupului Rompetrol, operaţiunile comerciale cu ţiţei vor deveni mai eficiente şi profitabile, ceea ce va contribui la promovarea brandului naţional al Kazahstanului pe piaţa mondială de ţiţei”, a declarat Zhanat Tussupbekov, CEO al Grupului Rompetrol.
Conform rezultatelor anului 2012, volumul vânzărilor de ţiţei prin divizia de trading a Grupului Rompetrol a crescut cu 65% şi a reprezentat 10,4 milioane de tone (comparativ cu 6,3 milioane de tone în anul 2011).
Volumul total al vânzărilor de produse petroliere a reprezentat 4,69 milioane tone, din care 2,74 milioane tone au fost produse la rafinăria Petromidia. Produsele au fost livrate pe pieţele din Bulgaria, Moldova, Georgia, Ucraina, Franţa, Spania, Turcia, Serbia, Grecia şi Liban.
Investiţiile recente în dezvoltarea structurii de logistică şi transport a permis o diminuare semnificativă a cheltuielilor pentru operaţiunile de încărcare-descărcare cu 31,6 milioane USD anual. În plus, noua infrastructură permite continuarea integrării tuturor activelor KazMunayGaz din regiunea Mării Negre.
Pe lângă activitatea de comercializare şi transport al ţiţeiului şi al produselor petroliere, Grupul Rompetrol deţine şi operează depozite de materii prime şi carburanţi cu o capacitate totală de 1,1 milioane mc în România, Franţa, Spania, Bulgaria, Georgia, Ucraina. Datorită unei politici de investiţii eficiente în domeniul dezvoltării logisticii, Grupul Rompetrol a devenit cel mai mare exportator de produse petroliere din România în anul 2012, cu un volum total în valoare de 1,7 miliarde USD.
Potrivit economica.net, intenţia celor de la Rompetrol de a-şi spori prezenţa în zonă este o consecinţă firească a programului de modernizare a rafinăriei Petromidia şi a instalaţiilor adiacente din zonă, inclusiv a terminalului marin: Anul trecut, în urma unui program de extindere şi de modernizare care s-a întins pe mai mulţi ani şi a costat 1,3 miliarde de dolari, capacitatea de rafinare a Petromidia a fost crescută la cinci milioane de tone pe an. Un plus de un milion de tone pe an, pe care Rompetrol vrea să-l utilizeze pentru o creştere a volumelor vândute pe pieţele din zona Mării Negre.
După implementarea programului de investiţii, Petromidia a ajuns cea mai mare rafinărie din România (cinci milioane de tone pe an capacitate de rafinare) Şi cea mai performantă, spun kazahii: are un indice Nelson de 10,5, care o face cea mai modernă din România şi una dintre cele mai moderne din regiune. Rompetrol este o piesă foarte importantă în strategia KazMunaiGaz, compania naţională a statului kazah. Din punct de vedere al resurselor de ţiţei, Kazahstanul este a noua ţară din lume, iar producţia companiei naţionale a fost, anul trecut, de 21 milioane de tone de ţiţei şi condensat (producţia totală a României a fost de 4 milioane de tone, spre exemplu) şi de 5 miliarde de metri cubi de gaze.

• Ungurii au fost umiliți! România a luat fața Ungariei: Suntem cei mai buni
• Înșelătorii periculoase de sărbători. Experții avertizează: Sunt mai multe escrocherii