batalia din 6 iunie. Dincolo de banii suplimentari ce urmeaza sa vina intr-un viitor destul de incert si de influenta politica necesara pentru castigarea alegerilor generale, invingatorii de la locale au si alte atuuri. "De fapt, din ce in ce mai multe lucruri se invart acum la nivel local. Iar miza principala a alegerilor din iunie pare a fi redistribuirea raporturilor de forte intre mafiile locale", crede analistul politic Stelian Tanase.Intr-adevar, interesele sunt din ce in ce mai mari. Nu d
batalia din 6 iunie. Dincolo de banii suplimentari ce urmeaza sa vina intr-un viitor destul de incert si de influenta politica necesara pentru castigarea alegerilor generale, invingatorii de la locale au si alte atuuri. „De fapt, din ce in ce mai multe lucruri se invart acum la nivel local. Iar miza principala a alegerilor din iunie pare a fi redistribuirea raporturilor de forte intre mafiile locale”, crede analistul politic Stelian Tanase.Intr-adevar, interesele sunt din ce in ce mai mari. Nu doar bugetul central va directiona din ce in ce mai multi bani catre comunitatile locale si regionale. si Uniunea Europeana aloca sume tot mai importante administratiei locale. Deocamdata, este vorba de fonduri preaderare, dar cuantumul sprijinului financiar al UE ar urma sa creasca semnificativ in urma unei eventuale acceptari a Romaniei in 2007.Pana atunci, banii veniti de la Bruxelles nu sunt deloc de neglijat. Programul ISPA, de pilda, ofera 240 de milioane de euro anual numai pentru proiectele legate de imbunatatirea starii infrastructurii si a mediului, derulate prin intermediul administratiei locale. SAPARD, un program dedicat exclusiv zonelor rurale, ofera consiliilor locale sansa sa obtina intre 100.000 si 1.000.000 de euro pentru dezvoltarea infrastructurii. Mai nou, Fondul Comun al Proiectelor Mici ofera consiliilor judetene sume cuprinse intre 10.000 si 50.000 de euro. Cat despre programul PHARE (care inseamna aproximativ 100 de milioane de euro), circa 30% din bani sunt destinati sprijinirii constructiei institutionale. Iar capul de afis in acest domeniu este, desigur, administratia locala.Emil Boc, candidatul Aliantei DA la Primaria Clujului, recunoaste ca „procesul de integrare in Uniunea Europeana ridica, evident, miza alegerilor locale. Partidele care vor reusi sa-si impuna candidati credibili vor avea imensul avantaj de a administra fondurile de preaderare si fondurile dedicate descentralizarii administratiei locale.” In opinia lui Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, resursele trebuie sa fie alocate corect. „Avem nevoie de mecanisme care sa asigure ca distribuirea fondurilor are loc pe baza nevoilor reale, nu pe baza unor criterii politice”, spune el. Este, probabil, o aluzie la numeroasele cazuri din ultima vreme in care s-a descoperit ca fondurile UE au fost incredintate unor apropiati ai partidului de guvernamant.In afara banilor europeni, nu foarte multi, totusi, la dispozitia alesilor locali sunt si fondurile ce pot fi primite ca urmare a emisiunilor de obligatiuni ori a creditelor, in general externe. Daca pentru unii edili obtinerea unor bani suplimentari a fost destul de simpla, altii au avut de depasit destule dificultati. Petru Filip, primarul din Oradea, spune ca „administratiile locale vor putea face planuri si angajamente financiare mult mai solide pe termen lung atunci cand regulile si sursele bugetului local vor fi clare, nu interpretabile prin prisma deciziei politice”.Nu trebuie neglijate nici miile de miliarde de lei distribuite administratiilor locale in cadrul programului „Anul colectivitatilor locale”. Multi tind sa vada in aceasta initiativa o noua forma de utilizare a banilor publici in scopuri electorale.Controlul asupra regiilor si societatilor de utilitati, fie ca este vorba de apa, canalizare, salubritate ori termoficare, dar si asupra infrastructurii, este o alta tinta a alegerilor din iunie. In cele mai multe cazuri, respectivele obiective necesita investitii majore, care se pot traduce atat in capital electoral, cat si in profituri pentru clientela politica a unui edil. Nu in ultimul rand, ele sunt sursa de venituri pentru bugetul local, caci, potrivit lui Gheorghe Gherghina, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice, „din impozitul pe profit, in prezent doar cel platit de companiile infiintate de autoritatile locale ramane integral la nivel local, anul acesta fiind vorba de 400 miliarde de lei”.
Alte tinte ale alegerilor din iunie
· Controlul administratiei locale inseamna, printre multe alte avantaje, controlul bazelor de date. Toate informatiile personale detinute de primarii, dar si de regiile si societatile de utilitati publice, pot fi utilizate fara prea multa bataie de cap in scopul propagandei politice, inainte si, de ce nu, dupa alegeri. Nu este exclusa nici utilizarea acestor baze de date in scop comercial, de catre firmele apropiate edililor.
· O buna parte a sistemelor de sanatate, de invatamant si de cultura sunt, mai nou, in grija primariilor. Subordonarea liderilor de opinie reprezentati de profesori, doctori ori artisti, mai ales in localitatile mici si medii, contribuie la consolidarea capitalului de imagine pentru puterea locala.
· Primariile distribuie ajutoarele sociale. In zonele defavorizate, de exemplu, asta inseamna ca o buna parte a populatiei supravietuieste ca urmare a sumelor primite de la administratia locala. Transformarea primariilor in institutii de caritate are rezultate pozitive la capitolul popularitate si voturi pentru reprezentantii puterii locale.