În ultimul timp, preţul cărbunelui a scăzut cu 10-15%, însă este greu de vorbit despre o schimbare de tendinţă în condiţiile în care cererea este în creştere. Avånd în vedere preţul actual al petrolului, 145 de dolari pe baril, producerea de electricitate cu ajutorul cărbunelui reprezintă, la nivelul costurilor, în jur de un sfert pånă la o treime din costul energiei obţinute pe bază de petrol. Termocentralele pe bază de cărbune sunt de asemenea mult mai rapid
În ultimul timp, preţul cărbunelui a scăzut cu 10-15%, însă este greu de vorbit despre o schimbare de tendinţă în condiţiile în care cererea este în creştere.
Avånd în vedere preţul actual al petrolului, 145 de dolari pe baril, producerea de electricitate cu ajutorul cărbunelui reprezintă, la nivelul costurilor, în jur de un sfert pånă la o treime din costul energiei obţinute pe bază de petrol. Termocentralele pe bază de cărbune sunt de asemenea mult mai rapid şi mai ieftin de construit în comparaţie cu centralele nucleare sau complexele hidroenergetice. Pånă şi în Orientul Mijociu există termocentrale pe bază de cărbune, construite datorită preţului crescut al ţiţeiului pe pieţele mondiale, mai profitabil la vånzare decåt la consumul propriu.
Această situaţie se manifestă şi în Asia. Iar unul dintre principalii beneficiari ai cererii de cărbune din China, India şi Japonia sunt producătorii din Indonezia. Trebuie menţionat, în primul rånd, că Indonezia se confruntă de mulţi ani cu o lipsă a investiţiilor în infrastructură şi, datorită cererii interne în creştere, se anticipează că volumele pentru export vor creşte foarte încet.
În al doilea rånd, producătorii indonezieni pot gestiona mai bine majorările de preţ, sporind marja profiturilor atåt pe plan intern, cåt şi la export. Aceasta se datorează situaţiei legate de infrastructură, dar şi problemelor cu competitorii, cum ar fi Australia, mai ales în privinţa economiilor realizate prin modalitatea de producţie şi de transport. Mai mult, apropierea geografică de principalii importatori reprezintă un important avantaj competiţional pentru Indonezia.
În schimb, trebuie menţionat că preţul intern al cărbunelui este cu 60% mai mic decåt preţul obţinut la export, ceea ce poate duce la o creştere a cererii interne şi o diminuare a stocurilor. Potrivit planurilor guvernamentale, cărbunele reprezintă principala sursă de energie pentru ţară, pånă în 2025 acesta urmånd să acopere o treime din producţia de energie. Asta va face ca în următorii patru-cinci ani nevoile de cărbune ale Indoneziei să fie mai mult decåt duble. În al treilea rånd, producătorii indonezieni au cele mai competitive preţuri din lume datorită costurilor scăzute ale forţei de muncă, rutelor scurte de transport şi metodelor de foraj eficiente. În acest context, producătorii trebuie să se asigure că preţul cărbunelui nu va coborî mai mult. Raiffeisen Capital Management a acţionat pozitiv în privinţa acestor companii, în prezent acestea fiind supraevaluate în cadrul fondului Raiffeisen Emerging Asean.
«Producţia de electricitate cu ajutorul cărbunelui costă circa un sfert pånă la o treime din preţul energiei obţinute pe bază de petrol.»
Gerhard Aigner, general manager Raiffeisen Capital Management, Viena