În 2019 Premiul Nobel în Ştiinţe Economice a fost atribuit economiştilor Abhijit Banerjee, Esther Duflo şi Michael Kremer pentru „abordarea lor experimentală în vederea diminuării sărăciei globale”, potrivit Academiei Suedeze.

În 1968, Banca Naţională a Suediei a instituit Premiul Băncii Naţionale (Riksbank Sveriges) a Suediei în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel, laureaţii fiind selectaţi de Academia Suedeză Regală de Ştiinţe. Acest premiu poartă şi denumirea de Premiul Nobel pentru Economie.

Pentru selectarea candidaţilor şi nominalizarea câştigătorilor, academia a constituit Comitetul pentru atribuirea premiilor în ştiinţe economice. Membrii acestui comitet sunt aleşi periodic, odată la trei ani, din rândul membrilor Academiei Suedeze Regale de Ştiinţe.

25 de premii pentru un singur câștigător

Conform informaţiilor publicate pe site-ul oficial al Premiului Nobel, din 1969, au fost acordate, în total, 51 de premii în Ştiinţe Economice, dintre acestea, 25 au fost acordate unui singur câştigător, 19 au fost împărţite între doi câştigători, iar şapte au fost împărţite de trei câştigători.

Cel mai tânăr laureat al premiului în Ştiinţe Economice a fost Esther Duflo, care avea 46 de ani în anul când i-a fost acordat premiul (2019). Cel mai în vârstă, Leonid Hurwicz, avea 90 de ani în 2007, când i-a fost atribuită distincţia.

Elinor Ostrom a fost prima femeie laureată în Ştiinţe Economice, primind premiul în 2009. Esther Duflo a devenit cea de-a doua femeie laureată a acestui premiu în 2019.

Premiul Nobel a fost câştigat în ani diferiţi de doi fraţi, Jan Tinbergen (Ştiinţe Economice, 1969) şi Nikolaas Tinbergen (Fiziologie sau Medicină, 1973), precum şi de cuplul Gunnar Myrdal (Ştiinţe Economice, 1974) şi Alva Myrdal (Pace, 1982).

Cine a căștigat Premiul Nobel pentru Economie

Printre laureaţii Premiului Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel, în secolul XX, s-au numărat: 1969 – Ragnar Anton Kittil Frisch şi Jan Tinbergen (pentru descoperirea şi utilizarea modelelor dinamice); 1970 – Paul A. Samuelson (pentru lucrări ştiinţifice prin care a dezvoltat o teorie economică statică şi dinamică şi pentru participarea activă la ridicarea nivelului analizei în ştiinţele economice); 1976 – Milton Friedman (pentru contribuţia acestuia la analiza consumului, la istoria banilor şi teoria banilor, cât şi pentru o clarificare a complexităţii politicii de stabilizare); 1978 – Herbert Simon (pentru studiul deschizător de drumuri al proceselor de decizie în organizaţiile economice).

În secolul al XXI-lea, printre laureaţii premiului s-au numărat: 2004 – Finn E. Kydland şi Edward C. Prescott (pentru contribuţiile acestora la macroeconomia dinamică: consistenţa temporală a politicii economice şi puterea impulsionantă a ciclurilor conjuncturale); 2006 – Edmund S. Phelps (pentru lucrările sale despre politica macroeconomică); 2009 – Elinor Ostrom şi Oliver Williamson (Elinor Ostrom fiind şi prima femeie care a câştigat acest premiu de la înfiinţarea sa în 1968); 2010 – americanii Peter Diamond, Dale Mortensen şi britanicul Christopher Pissarides (pentru o metodă de analiză a pieţelor, vizând dificultatea de a armoniza cererea şi oferta, îndeosebi în privinţa locurilor de muncă); 2011 – americanii Thomas J. Sargent şi Christopher A. Sims (pentru „cercetările lor empirice asupra cauzei şi efectului în macroeconomie”); 2014 – profesorul francez Jean Tirole (analiza sa cu privire la firmele cu o putere mare de piaţă); 2017 – americanului Richard H. Thaler (pentru contribuţiile sale în domeniul economiei comportamentale, axată pe înţelegerea psihologiei economiei); Premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit în 2018 americanilor William Nordhaus şi Paul Romer (pentru că „au proiectat metode de rezolvare a unora din cele mai presante probleme ale timpurilor noastre: creşterea sustenabilă pe termen lung a economiei globale şi bunăstarea populaţiei lumii”), potrivit site-ului oficial nobelprize.org.