România se confruntă cu o lipsa forței de muncă
Deficitul semnificativ de forță de muncă din România a determinat sosirea unui număr impresionant de 100.000 de muncitori străini din afara spațiului european pentru anul curent. Această prezență de personal străin a contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 230 de milioane de euro doar în cursul anului 2023.
Această soluție a adus beneficii financiare semnificative, dar, în același timp, poate ridica și diverse provocări și aspecte legate de gestionarea acestui flux de muncitori și impactul lor asupra economiei și societății românești.
,,Numai în urma contingentului de 100.000 de muncitori străini aprobat pentru 2023, raportat la salariul minim pe economie, este vorba despre încasări în valoare de aproximativ 230 de milioane de euro.
Din 2015, până în prezent, au venit în România 323.500 de muncitori străini, ca parte a unui contingent total aprobat până în 2023.
Dacă luăm în calcul o rată de 30% în care includem atât muncitorii care au plecat din țară odată cu finalizarea contractului de muncă sau au ales să fugă, rămân aproximativ 225.000 de muncitori străini care plătesc în prezent la bugetul de stat”, a precizat Oana Călin, membru în Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă.
Statul român a încasat de pe urma muncitorilor străini o jumătate de miliarde de euro în 8 ani
Pentru fiecare muncitor străin adus în țară, angajatorii achită următoarele taxe către bugetul de stat:
1. Aviz de muncă – 100 de euro pentru fiecare muncitor.
2. Taxă de viză – 120 de euro.
3. Taxă pentru permisul de ședere – 259 de lei.
4. Taxă consulară – 120 de euro.
,,Am pornit de la un prim contingent de 5.500 de muncitori străini aprobat in 2015 și am ajuns la o necesitate de 140.000 de lucrători din afara țării pentru piața muncii din România în 2024.
Conform estimărilor noastre în urma bilanțului realizat intern, în care am analizat contribuțiile la bugetul statului de pe urma muncitorilor străini, putem declara cu fermitate că acest segment al importului de forță de muncă a ajuns să fie un valoros contribuabil la bugetul de stat.
Doar ca să vă faceți o idee, vorbim de aproximativ 500 de milioane de euro, bani aduși la bugetul de stat din 2015 până în prezent de către muncitorii străini”, a adăugat Oana Călin, pentru Adevărul.
Statul român a încasat din taxele consulare un total de 12 milioane de euro
Raportat la salariul minim pe economie de 3000 de lei pentru anul curent, contribuțiile financiare ale celor 100.000 de muncitori străini se distribuie astfel în bugetul de stat:
1. CAS (Contribuția la Asigurările Sociale) – aproximativ 192 de milioane de euro.
2. Avize de muncă – aproximativ 10 milioane de euro.
3. Taxă consulară – aproximativ 12 milioane de euro.
4. Taxă pentru permisul de ședere – aproximativ 5 milioane de euro.
5. Taxă consulară suplimentară – aproximativ 12 milioane de euro.
Aceste cifre reprezintă impactul financiar direct al muncitorilor străini în contribuția lor la bugetul de stat și reflectă diversitatea taxelor și contribuțiilor asociate cu prezența lor în țară.
,,În afară de banii care vin la bugetul de stat, sumele generate de muncitorii străini reprezintă un plus care ar putea să mai degreveze antreprenorii români de presiunea impusă de noul cod fiscal versus lipsa forței de muncă.
Mai mult decât atât încurajează economia să meargă mai departe, pentru ca oferă o alternativă extrem de viabilă pentru lipsa acută de forță de muncă de la noi din țară.”, a concluzionat Oana Călin.
În perspectiva anului 2024, angajatorii din România și agențiile de recrutare exprimă încredere în abilitatea aparatului guvernamental de a găsi soluții pentru accelerarea și eficientizarea procesului de atragere a forței de muncă străine pe teritoriul țării noastre.
Această încredere este susținută de convingerea că acest efort este crucial pentru menținerea stabilității economice a țării.
