O persoană care are exclusiv venituri din activităţi independente (PFA, drepturi de autor, convenţie civilă) trebuie să cotizeze şi, implicit, să muncească de trei ori mai mult decât o persoană salariată, ca să poată ieşi la pensie. Stagiul minim de cotizare pentru pensionare anticipată va fi de 15 ani, începând din 2015, iar cel complet, de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. În aceste condiţii, conform logicii Ministerului Muncii, persoanele care vor
O persoană care are exclusiv venituri din activităţi independente (PFA, drepturi de autor, convenţie civilă) trebuie să cotizeze şi, implicit, să muncească de trei ori mai mult decât o persoană salariată, ca să poată ieşi la pensie.
Stagiul minim de cotizare pentru pensionare anticipată va fi de 15 ani, începând din 2015, iar cel complet, de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. În aceste condiţii, conform logicii Ministerului Muncii, persoanele care vor contribui, potrivit actualelor norme de aplicare a OUG nr. 58 din 2010, la sistemul public de pensii ar trebui să muncească 45 de ani, pentru stagiul minim de cotizare, şi cel puţin 90 de ani, pentru un stagiu complet, pentru a primi pensie. Cum s-a ajuns la această situaţie nu numai discriminatorie, ci de-a dreptul aberantă? Conform normelor, stagiul de cotizare în sistemul public de pensii pentru persoanele cu venituri profesionale se stabileşte prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contribuţie individuală (10,5%) şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiţii normale, adică 31,8%. Practic, stagiul va fi determinat ca raport între 10,5% şi 31,8%, reprezentând aproximativ 1/3 din perioada de cotizare.
Culmea impozitării
„Culmea acestor norme este precizarea privind stagiul de cotizare care însemnă că mult onoratul Minister al Muncii nu face altceva decât să fure. Precizarea constă în stabilirea stagiului de cotizare pe baza raportului dintre cota individuală şi cota totală de contribuţii de asigurări sociale, egal cu 0,33. Acest raport cumulat cu stagiul minim de cotizare de 15 ani înseamnă că persoanele care realizează doar venituri din drepturi de autor sau profesii independente ar reuşi să primească pensie doar dacă ar munci peste 45 de ani“, explică Sorin Istrate, managing partner Contexpert.
De la apariţia normelor în Monitorul Oficial şi până acum, dezbaterea s-a concentrat în jurul calculului şi plăţii contribuţiilor, pentru că textul normelor, în loc să clarifice această problemă, mai mult a bulversat firmele şi experţii în fiscalitate. Deja, fără a recunoaşte că reglementările sunt în parte inaplicabile sau aberante, Ministerul Muncii a început să emită proiecte de modificare a acestora. Un prim proiect, postat pe site-ul ministerului pentru dezbatere, reglează aberaţia stagiului de cotizare, eliminând actualul raport de o treime. Până la aprobarea acestui proiect, în cazul în care va trece de Executiv, sunt de aşteptat şi alte modificări, absolut necesare.
„Noile reglementări aduc o imensă incertitudine cu privire la prestaţiile sociale. Să luăm un exemplu: deşi normele prevăd o echivalare a stagiului de cotizare, este uşor de observat că, în baza acestui calcul, se poate ajunge la situaţii paradoxale: o persoană care a obţinut 20 de ani doar venituri din drepturi de autor, dacă a avut venituri constante şi considerabile, poate echivala 60 de ani de stagii cumulate, dar dacă nu a avut venituri destul de ridicate poate echivala 10 ani sau mai puţin. Pentru pensie trebuie să existe o perioadă minimă de cotizare şi, în această situaţie, persoana care are venituri din activităţi independente ar putea fi nevoită să contribuie peste vârsta de pensionare pentru a atinge acest prag minim“, spune Emilia Dragu, partner TaxHouse.
Textul normelor abundă în exprimări echivoce. Una dintre acestea se referă la exceptarea de la plata contribuţiilor pentru „persoane asigurate în alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale“. Din această prevedere se poate înţelege că o persoană asigurată în sistemul pensiilor private ar fi scutită.
Însă, după cum observă Sorin Istrate „probabil legiuitorii s-au gândit doar la sistemele de pensii pentru avocaţi, militari şi alţii asemenea. Aşa cum a fost introdus textul în actul normativ, acesta lasă loc la interpretări. Şi totuşi, de ce anumite categorii de persoane ar fi exceptate, atâta timp cât toţi ar trebui să fim egali în faţa legii?“.
Care beneficii?
Un alt beneficiu incert pentru noii contributori este indemnizaţia de şomaj. Deşi contribuţia a devenit obligatorie de la 1 iulie, Ministerul Muncii spune că spre sfârşitul anului va modifica legea sistemului de şomaj pentru a-i include pe noii beneficiari.
„Contribuţia prevăzută de norme contravine prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj. Asimilarea necondiţionată a anumitor tipuri de venituri cu cele din exercitarea unei activităţi cu titlu profesional conduce la aberaţia obligativităţii contribuţiei fără ca persoana să beneficieze de prestaţia socială. Un traducător, de exemplu, poate să aibă câteva proiecte majore pe an şi în restul timpului să caute proiecte (nu un loc de muncă, cum precizează Legea nr. 76). Să înţelegem că perioada în care caută proiecte este considerată somaj?“, conchide Emilia Dragu. În loc să dea răspunsuri, normele – „un act normativ struţo-camilă“, după cum îl numeşte Sorin Istrate – demonstrează că singurul scop al noii legislaţii este să aducă, cu orice preţ, mai mulţi bani la buget.
Culmea acestor norme este precizarea privind stagiul de cotizare care înseamnă că mult onoratul Minister al Muncii nu face altceva decât să fure.
Sorin Istrate, managing partner Contexpert