Necesarul de finanțare pentru energia nucleară, evaluat la 5.000 de miliarde de dolari, este mai mare decât capacitatea instituțiilor bancare de a acoperi această sumă.
Finanțarea pentru energie nucleară depășește puterea băncilor
Reprezentanții industriei nucleare se întâlnesc la Bruxelles în contextul unui sprijin crescut din partea opiniei publice pentru centralele atomice. Cu toate acestea, ei se confruntă cu o reacție rezervată din partea bancherilor. Aceștia au adus în discuție costurile ridicate ale proiectelor lor ambițioase, conform Bloomberg.
Joi, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a convocat un Summit al Energiei Nucleare la Bruxelles. Scopul este de a promova o tehnologie cu emisii reduse. Asta, pentru realizarea obiectivelor climatice. Mai multe state, în special din Occident, și-au asumat angajamentul de a tripla producția de energie nucleară până în 2050.
„Dacă bancherii sunt pesimişti în unanimitate, asta devine o profeţie care se autoîndeplineşte”, a spus fostul secretar american al Energiei, Ernest Moniz.
Reacția acestuia a survenit după ce a participat la o sesiune în care au luat cuvântul reprezentanți ai unor bănci internaționale. Bancherii au clarificat că nu sunt pregătiți să furnizeze cei 5.000 de miliarde de dolari necesari industriei energiei nucleare până în 2050.
„Bancherii cer argumente economice dovedite. Trebuie să găsim o modalitate pentru a face (-energia nucleară-nr.) predictibilă, stabilă, bancabilă şi accesibilă”, a declarat la rândul său ministrul ceh al Industriei, Jozef Sikela.
China și Rusia sunt „campioane” la reactoare nucleare, dar cu ajutor de la stat
Proiectele de construcție a centralelor nucleare în Occident au fost afectate de întârzieri și depășiri de costuri în ultimele decenii. Cel mai recent reactor nuclear din Uniunea Europeană, Olkiluoto 3 din Finlanda, a început să producă electricitate anul trecut. Cu o întârziere de peste un deceniu și la un cost de trei ori mai mare decât estimarea inițială. Similar, în Statele Unite, centrala nucleară Vogtle a început să funcționeze cu o întârziere de șapte ani. Și costurile au depășit bugetul inițial cu 16 miliarde de dolari.
„Riscurile acestor proiecte, aşa cum am văzut în realitate, par să fie foarte mari”, este de părere vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Thomas Ostros. Acesta a adăugat că deşi BEI, cea mai mare instituţie financiară multialaterală, nu închide uşa în faţa energiei nucleare, ea recomandă totuşi ţărilor care au nevoie urgentă de electricitate să se concentreze pe regenerabile şi îmbunătăţirea eficienţei energetice.
China și Rusia construiesc, în acest moment, cele mai multe reactoare nucleare. Cu toate astea, modelul lor de dezvoltare, susținut de intervenția statului, diferă de viziunea Europei și SUA. Cele două pun accentul pe investițiile private. Probabil că acest lucru va trebui să se schimbe dacă economiile occidentale doresc să mențină o cotă de piață competitivă în domeniu.
„Avem nevoie de implicare statului. Nu văd un alt model. Probabil avem nevoie de o implicare destul de mare a statului pentru a face proiectele bancabile”, a spus Ostros.
La rândul lor, doi oficiali ai unor bănci au arătat că prioritățile lor în ceea ce privește acordarea împrumuturilor sunt orientate către sursele regenerabile de energie și dezvoltarea rețelelor de transport. Unul dintre ei a subliniat că energia nucleară este considerată o opțiune secundară sau este luată în considerare doar în ultimul rând în cadrul deciziilor lor de finanțare.