Cu alte cuvinte, doar 14.000 de băimăreni (adică 10% din total) au sub 18 ani. La nivel național, proporția copiilor și adolescenților este, însă, de 20%.
Problema discrepanțelor dintre numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale și realitate a fost pusă și la ultimele alegeri organizate la nivel național.
Astfel, în 2009, erau înscriși pe listele permanente 18,3 milioane de votanți, arată datele Biroului Electoral Central. Potrivit ultimelor date statistice, România avea 21,5 milioane de locuitori, din care peste patru milioane sub 18 ani.
Așadar, numărul celor cu drept de vot n-ar trebui să fie mai mare de 17,5 milioane. Ceea ce înseamnă că circa 5% din numărul celor înscriși în listele de vot nu ar trebui să se afle acolo, aceștia fiind fie decedați, fie plecați pe termen lung din țară.
Deși aparent neimportantă, diferența de cel puțin 800.000 de alegători poate fi foarte importantă în anumite cazuri. Cum ar fi cel al validării unui referendum.
Iar în următoarea perioadă am putea să avem, pe lângă cel privind Legea Capitalei, alte două astfel de scrutinuri: cel privind reforma constituțională și cel privind o eventuală suspendare a președintelui Traian Băsescu, variantă la care reprezentanții opoziției nu au anunțat că ar fi renunțat.
