Considerată un succes, prima emisiune de obligaţiuni în dolari, pe zece ani, de pe piaţa americană, la care statul a atras 1,5 miliarde de dolari, a avut un randament de 6,875% pe an. Săptămâna trecută, emisiunea a fost redeschisă, statul împrumutând încă 750 milioane de dolari cu costuri ceva mai reduse (6,45%). A fost sau nu scump?
„Emisiunea trebuia să confirme capacitatea României de a se împrumuta pe termen lung“, spune analistul financiar Aurelian Dochia. Că împrumutul era necesar crede şi Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank. „Dar costul obligaţiunilor este relativ mare, cu atât mai mult cu cât yieldul a scăzut în câteva săptămâni cu 0,5%, ceea ce echivalează cu o pierdere de 100 de milioane de euro“, spune Muscalu. Radu Crăciun, director investiţii Eureko, crede că „acest pas pus în uşa SUA era de dorit să fie făcut la o dobândă mai mică. Interesul imens (cererea de 7 miliarde de dolari) a fost probabil meritul dobânzilor, şi nu al aranjorilor“. Titlurile unei ţări ca Irlanda, care a trebuit salvată de urgenţă, la finele lui 2010, printr-un uriaş bailout, au în prezent yielduri mai mici decât obligaţiunile româneşti în dolari din prima emisiune.
Mult mai mult s-au redus pentru stat, în ultima perioadă, costurile împrumuturilor de pe piaţa internă.La mijlocul lui februarie, în cadrul licitației de obligațiuni pe 15 ani, Finanțele au refuzat toate ofertele cu randamente peste 7%, chiar dacă investitori au fost fondurile de pensii, care negociau acest lucru cu ministerul încă de la finele lui 2011 şi care au scăpat de limita de 70% a ponderii titlurilor de stat în active.  În schimb, a fost redeschisă emisiunea în dolari din SUA, cu un randament de 6,45% pe an. Transformând randamentul de 6,45% din dolari, rezultă un randament anual mai mare de 7% în lei.
Statul se luptă cu scadențe scurte
Analiştii nu îşi explică de ce Finanţele acceptă randamentele mai mari din SUA, unde România a reuşit să revină pe piaţă după 16 ani de absenţă, nu însă şi pe cele mai reduse, în lei, de pe piaţa locală. Radu Crăciun crede că ar trebui minimizate și costurile pe pieţele externe, așa cum s-a întâmplat pe cea internă. Pe termen scurt, Finanțele au reușit cel mai ieftin împrumut din istorie, la randamente de 5,22%. Finanţele au împrumutat de la începutul anului 17,7 miliarde de lei (circa 4 miliarde de euro), depăşind programul anunţat pentru primul trimestru. „Am împrumutat de două ori mai mult decât era necesar. Dar piața ar fi vrut să vadă și maturități mai lungi pe piața internă. A te împrumuta mai mult decât necesarul este un semn de precauție, dar maturitățile continuă să scadă, nu să crească“, spune Muscalu.