Suma datoriilor globale ale gospodăriilor, companiilor și guvernelor este de aproape 250 de trilioane de dolari, echivalentul a 250% din PIB-ul mondial. Tendința pe termen lung a fost de creștere inexorabilă a datoriei, determinată de deficitele guvernamentale mari și cronice ale piețelor dezvoltate și de investițiile imobiliare masive din China, arată o analiză realizată de analistul eToro, Bogdan Maiorean.
Datoria publică ca proporție din PIB-ul mondial s-a triplat în ultimele decenii, în timp ce China reprezintă 30% din totalul datoriei mondiale a companiilor. Însă, în ultimii ani, nivelul datoriei s-a stabilizat și a scăzut puternic ca pondere în PIB, deoarece creșterea inflației a stimulat PIB-ul nominal și a diluat această povară a datoriei cu costuri fixe.
Anatomia datoriei globale
Compoziția datoriei contează și variază foarte mult în funcție de țară. Cu o valoare estimată la peste 420% din PIB, nivelul datoriei Japoniei pare a fi unul ieșit din comun, dar se concentrează asupra guvernului și este susținut de consumatori cu un grad de îndatorare scăzut și de o rată a dobânzii scăzută. În schimb, datoria Chinei, care se ridică la 308% din PIB, arată că, în timp ce guvernul și gospodăriile sunt subîndatorate, corporațiile sunt cele mai îndatorate din lume.
Deși se află încă în afara cercului țărilor puternic îndatorate, cu o datorie guvernamentală care gravitează în jurul valorii de 50% din PIB, prognoza este că datoria națională a României va crește continuu între 2023 și 2028, cu 122,1 miliarde de dolari americani (+70,44%). După al zecelea an consecutiv de creștere, se estimează că datoria națională va ajunge la 295,44 miliarde de dolari americani în 2028, potrivit Statista.
Guvernele și companiile din Europa sunt mai îndatorate decât cele din SUA. De fapt, în topul celor 20 de țări cu cea mai mare datorie publică în 2022, pe locul patru se află Grecia, Italia este pe locul 7, iar Portugalia, Franța și Spania ocupă locurile 17, 18 și 19. SUA se află pe locul 12. Dar consumatorii din SUA și Regatul Unit sunt printre cei mai îndatorați din lume și, deloc surprinzător, aceștia domină economia. De asemenea, o mare parte din reziliența relativă recentă a piețelor emergente poate fi explicată prin nivelul scăzut al datoriei lor, axat pe moneda locală și nu pe dolari americani.
Toate aceste elemente vor fi în joc în 2024
Pentru investitori, este important să analizeze aceste niveluri de îndatorare, deoarece diferite țări au o sensibilitate foarte diferită la modificările ratelor dobânzii. Elementele de mai sus contribuie la explicarea încetinirii puternice a creșterii economice din Europa în acest an, comparativ cu performanța superioară a SUA. Totodată, explică eforturile Chinei de a-și controla sectorul imobiliar în comparație cu reziliența surprinzătoare a piețelor emergente la nivel macro.
De asemenea, ridică un semn de întrebare pentru Japonia, care începe să majoreze ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii 15 ani, pe fondul unor niveluri ale datoriei suverane de top la nivel mondial. Toate aceste elemente vor fi în joc în 2024, dar piețele financiare anticipează că am depășit vârful inflației și că ratele dobânzilor vor începe să scadă, indicele Dow Jones atingând vineri un maxim istoric la 37.305. O scădere a ratelor dobânzilor va permite, de asemenea, un respiro pentru consumatorii, corporațiile și guvernele îndatorate și va ajuta economiile să rămână pe linia de plutire.
