Principalele 20 de reţele comerciale din România operează, în prezent, 688 de magazine. Dacă în 2009 au fost deschise 124 de unităţi, anul acesta, numărul inaugurărilor se va reduce cu circa o treime.
În toamna lui 2008, oficialii reţelei de hipermarketuri Cora anunţau planul de a deschide patru unităţi în următoarea perioadă, în Bucureşti, Piteşti, Constanţa şi Galaţi. Până acum, doar magazinul din Capitală a devenit realitate. În vara lui 2008, austriecii de la Krammer&Wagner vorbeau despre 370 de milioane de euro investite în trei parcuri comerciale, la Arad, Constanţa şi Bucureşti. Principalul chiriaş ar fi trebuit să fie, în toate cazurile, hipermarketul Auchan. Dacă proiectul de pe malurile Dâmboviţei a fost inaugurat conform planificării, celelalte două investiţii, programate pentru deschidere în perioada noiembrie 2009-martie 2010, au fost trase pe linie moartă. Nici Selgros nu şi-a respectat în întregime planurile pentru 2009: din cele două magazine prevăzute şi-a deschis porţile doar cel situat între cartierele Drumul Taberei şi Militari din Bucureşti.
Exemplele de mai sus sunt relevante pentru modul în care a evoluat retailul autohton de la venirea crizei. Potrivit Colliers, numai 13% din spaţiile comerciale care ar fi trebuit livrate în afara Bucureştiului în 2009 au fost într-adevăr finalizate, în timp ce în Capitală, procentul proiectelor aduse la bun sfârşit a fost mult mai mare (57%). „Această diferenţă enormă între ceea ce fusese anunţat şi ceea ce s-a livrat efectiv are, până la urmă, un efect benefic asupra pieţei. Aceasta, deoarece s-ar fi creat un dezechilibru major în ceea ce priveşte cererea şi oferta de spaţii comerciale, mai ales în oraşele cu mai puţin de 300.000 de locuitori“, consideră experţii Colliers.
Discounterii, câştigătorii crizei
Nu trebuie înţeles că toate proiectele au îngheţat în 2009. Doar că majoritatea extinderilor spectaculoase au venit din partea discounterilor. Penny Market, de exemplu, a deschis 28 de magazine noi anul trecut, Plus (recent preluat de Lidl) – 25, Profi – 15, iar miniMax Discount – 12 unităţi. S-au remarcat, între supermarketuri, Billa, cu nouă inaugurări, iar în rândul hipermarketurilor, Kaufland, cu opt magazine noi.
„Criza este o oportunitate pentru discounteri de a câştiga tot mai mult teren în defavoarea magazinelor mai mari“, spune Rainer Excel, directorul general al miniMax. Potrivit unui studiu GfK, discounterii deţin 9% din valoarea pieţei totale de retail modern, un procent foarte scăzut în comparaţie cu cel înregistrat în ţările din vestul Europei. „Când compari România cu alte ţări, precum Germania, unde discounterii înseamnă mai mult de 50% din piaţă, singura concluzie este că e loc destul pentru creştere“, explică Excel.
Şi 2010 pare a se desfăşura cam după acelaşi şablon ca cel din anul precedent. Mai exact, Penny Market planifică 25 de noi magazine anul acesta (trei au intrat deja în funcţiune), cu o investiţie totală de circa 40 de milioane de euro, iar miniMax Discount vrea să deschidă încă 20 de unităţi până în decembrie. Asta urmând să aducă o creştere de circa 77% a cifrei de afaceri, de la 45 la 80 de milioane de euro. Activi s-au dovedit, în prima parte a anului, tot cei care au făcut-o şi în 2009: Kaufland (cu şase unităţi), Plus (cu patru) şi Billa (cu trei).
Creşterea numărului de unităţi s-a dovedit, de fapt, singura şansă a reţelelor comerciale de a-şi creşte sau măcar conserva cifrele de afaceri în euro la nivelurile dinainte de criză. Asta, pentru că vânzările din retail au scăzut, potrivit Institutului de Statistică, cu circa 10% în 2009 faţă de anul precedent şi au continuat să se reducă, cu 7,5%, şi în primul trimestru al lui 2010 comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2009; pe de altă parte, leul s-a depreciat anul trecut semnificativ faţă de moneda europeană.
Nume vechi în haine noi
Pentru a nu pune total frână extinderii, economisind, în acelaşi timp, bani, marile reţele comerciale au decis să pătrundă şi pe alte segmente ale pieţei. Astfel, Carrefour, care a ajuns la 22 de hipermarketuri şi o cifră de afaceri de 1,14 miliarde de euro, a pus accent pe deschiderea de unităţi mai mici. Este vorba de supermarketuri dezvoltate sub brandul Carrefour Market. În prezent, numărul acestora a ajuns la 26, ultimul fiind inaugurat luna trecută în Bucureşti. „Magazinul deschis la Piaţa Gorjului confirmă dorinţa grupului de a se extinde pe segmentul de supermarketuri implantate în mijlocul cartierelor, cât mai aproape de clienţii săi”, explică Andreea Mihai, director de marketing al Carrefour.
Anul acesta, compania franceză a programat alte nouă inaugurări de supermarketuri, majoritatea în Capitală. Anul viitor, Carrefour doreşte să-şi crească numărul de hipermarketuri cu cel puţin o unitate. „Expansiunea va continua şi în 2011. Avem deja planificat Carrefour Colosseum în Bucureşti, ce se va deschide în prima fază a unui retail park, cu o galerie comercială şi un Bricostore“, spune Andreea Mihai.
Şi cel mai mare actor din domeniul cash&carry, Metro, a tăiat în urmă cu doar câteva zile panglica unui nou concept: Metro Punct, magazine cu o suprafaţă de vânzare de circa 2.000 de metri pătraţi (cam de patru ori mai mică decât cea a unităţilor clasice). „Noul format diferă de restul magazinelor noastre din punctul de vedere al dimensiunilor şi sortimentaţiei, însă asigură clienţilor tot ce au nevoie pentru desfăşurarea activităţii de zi cu zi, în locaţii ce le permite reducerea timpului necesar aprovizionării“, spun reprezentanţii Metro. Primul magazin de acest tip este disponibil în Satu Mare.
O tactică de cucerire şi a altor sectoare ale pieţei aplică şi belgienii de la Delhaize. Pe lângă extinderea dinamică a reţelei de supermarketuri Mega Image (în 2009 s-au deschis nouă unităţi, iar în acest an sunt programate zece noi magazine), compania a lansat, anul trecut, conceptul de discount Red Market. În prezent, funcţionează patru astfel de unităţi, alte patru urmând să intre în funcţiune până la sfârşitul anului.
Giganţi în aşteptare
Sunt şi reţele care au ales politica paşilor mărunţi, mulţumindu-se cu una-două inaugurări în 2010-2011. „În 2010 deschidem la Constanţa, iar în 2011 la Braşov, pe platforma Tractorul. În scurt timp vom anunţa un alt magazin în Bucureşti, în cadrul unui parc de retail, care va fi cel mai mare hipermarket din Europa de Est“, a declarat pentru Mediafax Patrick Espasa, directorul general al Auchan România. Espasa a arătat că planurile Auchan pentru România vizează, în următorii trei-patru ani, dublarea numărului de magazine (în prezent, sunt active şapte unităţi).
Unul dintre principalii concurenţi, Real, a deschis la Bucureşti, în urmă cu numai câteva zile, cel de-al 25 lea hipermarket, în urma unei investiţii de 22,8 milioane de euro. În mai puţin de trei ani, retailerul german a deschis patru magazine în Capitală, pentru care au fost investite peste 100 de milioane de euro. „Noua inaugurare demonstrează dorinţa Real de a-şi afirma poziţia de lider pe piaţa românească de retail“, spune Michel Lamoot, directorul general al companiei.
Alte lanţuri de magazine însă nu numai că nu au reuşit să se extindă, ci, din contra, au ajuns să pună lacătul pe uşă. La începutul lui mai, Fidelio, o reţea de supermarketuri dezvoltată de un om de afaceri botoşănean în judeţele din nordul Moldovei, şi-a închis porţile, sufocată de datorii de milioane de euro.
Probleme a avut şi firma Interex, care a închis unele din magazine (de exemplu, la Focşani şi Constanţa), dar, în paralel, a luat decizia deschiderii unor noi unităţi (cea mai recentă inaugurare a avut loc la Drobeta-Turnu Severin). Cât despre Spar, care avea prin 2008 21 de magazine în toată zona de vest a ţării, a intrat în reorganizare în vara anului trecut. De atunci, în unele dintre locaţiile închise ale reţelei au apărut magazine ale lanţului Billa.
Sub semnul întrebării
Viitorul apropiat nu sună tocmai bine pentru niciunul din jucătorii din retail, dar mai ales pentru cei pe care criza i-a adus la limita supravieţuirii. Pentru că, potrivit unor prognoze realizate de firma poloneză de cercetare PMR, scăderea vânzărilor va continua şi în 2010 (cu 2,3% faţă de 2009). În total, acestea vor ajunge la circa 190 de miliarde de lei (sau circa 46 de miliarde de euro) anul acesta, faţă de 218 miliarde de lei (59 de miliarde de euro) în 2008.
Recentele discuţii despre eventuala majorare a TVA au rolul de a-i nelinişti şi mai tare pe comercianţi: creşterea va însemna preţuri mai mari şi, în concluzie, o scădere a puterii de cumpărare a clienţilor. Există, desigur, şi varianta în care reţelele de magazine vor prelua o parte din noua povară fiscală, însă asta ar însemna să reducă din marjele de profit. Nicio eventuală creştere a cotei unice nu este o veste bună pentru retaileri, având în vedere presiunea care s-ar exercita prin aceasta asupra costurilor cu forţa de muncă. Cât despre trimiterea în şomaj a unui număr mare de bugetari, aceasta va aduce cu sine o scădere a veniturilor pentru zeci de mii, dacă nu sute de mii de familii de români. Deci, din nou, comercianţii vor fi afectaţi.
Un semn de întrebare este ridicat de impactul pe care l-ar putea avea asupra retailului reţeaua Mic.ro, aparţinând miliardarului Dinu Patriciu. Primele mini-supermarketuri sub acest nume au apărut deja în Bucureşti. Potrivit unor surse din piaţă, ar urma să fie vorba de 300-400 de unităţi de 70-100 metri pătraţi, în toate oraşele mari. În plus, s-a zvonit că firma lui Patriciu ar urma să lanseze şi magazine mobile, care să staţioneze în zonele aglomerate, concurând direct cu chioşcurile de cartier, dar având preţuri mult mai mici, ca o urmare directă a puterii sporite de negociere cu furnizorii.
Când compari România cu alte ţări, precum Germania, unde discounterii înseamnă mai mult de 50% din piaţă, concluzia este că e loc destul pentru creştere.
Rainer Excel, director general, miniMax Discount
190 de miliarde de lei. La atât ar urma să se ridice vânzările de pe piaţa autohtonă de retail în 2010. Suma este în scădere cu 2,3% faţă de cea din 2009
PLUS ŞI MINUS
Pentru retaileri, efectele prelungirii crizei economice s-au resimţit diferit: în unele state, consumul a continuat să scadă şi în primele trei luni ale lui 2010, în timp ce în altele, vânzările au început să crească.
