Potrivit unui recent sondaj de opinie, 36% dintre germani doresc revenirea mărcii germane (Deutschemark). La sfârşitul lunii iunie, în contextul crizei elene, ei erau majoritari (51%).

‘Euro nu a fost niciodată iubit cu adevărat în Germania’, aminteşte economistul Frank Engels, de la Barclays Capital. La început fusese chiar supranumit ‘teuro’, un joc de cuvinte cu adjectivul ‘teuer’ (scump), îşi aminteşte acesta.

Criticile au reapărut odată cu criza. ‘Tot mai mulţi germani se tem că trebuie să plătească pentru erori comise de alte ţări din zona euro’, constată Martin Koopmann, politolog şi director al Fundaţiei Genshagen.

Într-o carte recent apărută, fostul şef al federaţiei germane a industriei (BDI), Hans-Olaf Henkel, sugerează tăierea zonei euro în două, cu o monedă pentru ţările din nord, între care Germania, şi alta pentru cele din sud, între care Franţa.

Avantajele monedei euro pentru Germania, vicecampioană a lumii la exporturi, după China, sunt de netăgăduit, adaugă AFP.

Datorită monedei euro, costurile schimburilor comerciale cu partenerii europeni au ‘scăzut enorm’, arată Frank Engels. Dacă marca germană ar mai exista, cursul ei ar fi probabil mai ridicat decât cel al euro pentru că ar fi perceput ‘ca o valoare refugiu’, ceea ce ar avea ca efect scumpirea produselor germane, adaugă acesta.

Cancelarul german Angela Merkel a respins ideea de a emite împrumuturi europene comune pentru a face să scadă costul datoriei ţărilor aflate în dificultate.

De câteva săptămâni, Berlinul îşi intensifică declaraţiile pentru a da asigurări privind ataşamentul Germaniei la Uniunea monetară şi la Europa în general.

Acest mesaj nu merge, totuşi, destul de departe, potrivit lui Martin Koopmann: ‘Avem nevoie de responsabili politici care să afirme şi mai mult aspectele pozitive ale euro, explicând totodată că pe timp de criză trebuie să fii gata să plăteşti preţul’.

Riscul unui populism german antieuro de mare amploare este totuşi ‘exagerat’, spune politologul.

Dintre partenerii Germaniei, şeful parlamentului slovac, Richard Sulik, a estimat luni că ţara sa ar trebui să aibă în vedere revenirea la moneda naţională, dar acest sentiment este departe de a întruni unanimitatea.

În Portugalia, 29,1% din populaţie, potrivit unui sondaj de opinie publicat sâmbătă, consideră că ţara trebuie să renunţe la euro, în timp ce cotidianul portughez Publico aprecia recent că renunţarea la euro ar însemna un ‘haos’.