Eforturile financiare asumate de greci au făcut recesiunea și mai dificilă. Alocarea de noi fonduri statului elen de către Banca Centrală Europeană (BCE)  nu face decât să amplifice tensiunile din zona euro. Acesta a fost pe scurt mesajul transmis, de la București, de profetul crizei, profesorul de economie Nouriel Roubini, invitat de onoare la Forumul Financiar 2011, eveniment organizat de Forum Invest, cu susținerea Evenimentul zilei și Capital.
„Se poate face o restructurare a datoriei a creditelor, foarte prietenoasă pentru piaţă, sau poate fi înlocuită cu o datorie nouă pe termen mai lung, aşa cum au făcut ţările din America Latină, Pakistan, Ucraina, Republica Dominicană. Ele nu au reuşit să reducă rata dobânzii, dar au obţinut maturităţi mai mari, ceea ce este important“, a explicat „profetul“.
Potrivit lui, chiar dacă Grecia ar fi făcut tot ce i-ar fi cerut FMI, datoria publică a statului elen tot ar fi ajuns peste doi ani la 160% din PIB. În prezent, datoria publică a Greciei este cea mai mare din Uniunea Europeană și ajunge la 130% din produsul intern brut.
Cum se poate reduce datoria Greciei
„Ideea restructurării datoriei Greciei ar fi o abordare firească. De restructurare au parte companiile, indivizii, așa că de ce nu ar putea beneficia și o țară? Avem multe exemple unde s-a făcut acest lucru și a fost posibilă, mai apoi, o creștere economică stabilă, după cum avem exemple de țări unde această abordare a eșuat. Renegocierea nu este un capăt de țară și ar fi mai grav dacă nu și-ar restructura datoria și ar exista elanuri politicianiste care să propună soluții dure de austeritate pentru a reduce datoria“, crede Matei Păun, managing partner al casei de investiții BAC Investment Banking. Recent, premierul elen, Georgios Papandreou, a respins ideea restructurării datoriei țării, spunând că Grecia își poate reduce deficitul bugetar prin accelerarea reformelor.
Restructurarea datoriei statului elen s-ar putea face prin prelungirea maturităților de credit, spune Roubini. Băncile grecești au o expunere destul de mare pe bondurile țării. Însă o prelungire a maturităților ar avea impact direct asupra sistemului financiar și a capacității sale de a susține economia, afectând competitivitatea țării, spune profesorul de economie.
Roubini nu exclude posibilitatea ca unii politicieni din țări cu datorii externe mari, precum Grecia, să sugereze ieșirea din zona euro și revenirea la monedele naționale, pentru a aduce astfel un plus de competitivitate. Statele ar avea posibilitatea de a își deprecia monedele, pentru a crește exporturile.
„Teoretic, Grecia ar putea ieși din zona euro, dar nu cred în acest scenariu. Costurile revenirii la drahmă sunt mult mai mari decât menținerea euro. Costurile de finanțare ale țării ar crește exponențial. În plus, nu există nici măcar mecanism legal pentru a face așa ceva“, spune Matei Păun. Chiar dacă își restructurează datoria, pentru Grecia urmează câțiva ani grei, în care economia va trebui să aducă datoria la un nivel sustenabil. În opinia lui Matei Păun, după ce problemele zonei euro se vor aplana, atenția investitorilor se va îndrepta spre Statele Unite ale Americii, care, deocamdată, nu au niciun plan de reducere a datoriei externe ridicate.
Greșeala Greciei, lecție pentru România
Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank România, spune la rândul său că este de acord cu punctul de vedere al lui Roubini, potrivit căruia datoria Greciei trebuie restructurată, precum și cu faptul că problemele țării nu vor avea un efect de contagiune asupra zonei, inclusiv asupra României. Cel mai probabil, băncile românești cu capital grecesc nu vor fi afectate așa încât să ia decizia de a părăsi piața locală. Ideea menținerii sau renunțării la prezența pe o anumită piață ar fi mai degrabă un efect al condițiilor financiare internaționale, pe care îl resimte orice investitor, nu doar cei din Grecia. „Capitalul a devenit mult mai scump pe fondul crizei, așa încât randamentele obținute ar trebui să fie destul de mari pentru a acoperi acest cost. Toți investitorii își pun problema dacă pot obține aceste randamente“, a spus Groningen.
Totuși, din greșelile Greciei am putea trage învățăminte. Roubini le-a transmis autorităților române să nu se grăbească cu adoptarea monedei europene, în situația în care România nu este încă pregătită.
„Sunt mai multe modele. Sunt ţări care au rămas în afara zonei euro şi au o situaţie bună, cum ar fi Danemarca, aşa cum sunt ţări care au intrat în zona euro şi au probleme. Până în 2015, zona euro poate că nu va fi într-o formă prea bună. Ţările care acum se confruntă cu probleme şi-ar putea restructura datoriile, dar se vor confrunta cu o problemă de competitivitate. Ar putea exista unii politicieni care să vorbească, în acest context, despre beneficiile ieşirii din zona euro“, a spus Roubini, la București.
El a mai precizat că este bine că BNR menține dobânda-cheie la nivelul actual (6,25%), întrucât dacă ar creşte-o va exista o apreciere prea mare a monedei, ceea ce este bine pentru inflaţie, dar nu este benefic pentru creşterea economică.

Opinii la cald

Mugur Isărescu, guvernator BNR:
Economia a încercat de două ori să iasă din recesiune. Toate aceste… să le numesc bâlbe, domnule prim-ministru? Creșterea TVA s-a dus în inflație. Soluția inițială a Guvernului (de tăiere a pensiilor – n.r.) era mult mai bună, dar nu a fost susținută politic.

Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR:
BNR monitorizează îndeaproape situaţia băncilor grecești. Lichiditatea şi solvabilitatea sunt la niveluri confortabile. Fiecare bancă are planuri de rezervă pentru a face faţă situaţiilor neprevăzute pentru menţinerea solidităţii financiare.

Eugen Dijmărescu, președinte FGDSB:
Majoritatea lumii se află într-un tren care se mişcă foarte repede. Mi-e frică de faptul că nu vom prinde trenul, că suntem în ultimul vagon. (…) La mai mult de 20 de ani după 1989, vorbim despre intervenţia Guvernului mai mult decât despre ce trebuie făcut.

Dominic Bruynseels, CEO BCR:
Aş vrea să fiu într-un tren din România. Nu aş vrea să fiu într-un tren rusesc, nici în unul din India. Şi nici din China, deoarece trenurile din China s-ar putea să deraieze, din cauză că merg prea repede.