La nivel global, România se schimbă odată cu generaţiile şi trebuie conştientizat faptul că ritmul general al schimbării va fi pe media întregii populaţii, iar cei din avangardă vor fi mereu oarecum frustraţi, întrucât viteza lor de schimbare este superioară mediei, iar viaţa fiecărui individ este scurtă, spune Octavian Bădescu, fondatorul Sameday Courier.
În opinia sa, sunt necesae schimbări privind guvernarea pentru ca societatea să aibă beneficii pe termen scurt, mediu şi lung. “Privind gradul de pregătire, dintr-o anume perspectivă omul nu este niciodată pregătit 100% pentru schimbări, fiind necesar ca şi ciscumstanţele să favorizeze o evoluţie”, explică el.
Conform spuselor sale, ideal ar fi să “ne calibrăm expectanţele, să nu ne facem prea multe iluzii, ca să nu avem deziluzii.”
El mai spune că un guvern ar trebui să fie format din oameni capabili, indiferent de culoarea sau de lipsa lor de culoare politică şi trebuie să aibă susţinere din partea reprezentanţilor societăţii. “Mai important ar fi ca aceştia să se schimbe, să creştem calitatea acestor reprezentanţi, iar asta se face prin allegeri. Dar cum alegerile în actual formă a sistemului democrativ nu garantează ajungerea la conducere a celor mai potriviţi oameni, probabil că cea mai sigură soluţie ar fi scăderea în importanţă a acţiunii guvernamentale şi politice în ansamblu”, subliniază antreprenorul.
Problemele ţării sunt o sumă de problematici individuale, susţine Dan Bădescu, sugerând că cea mai eficientă cale pentru fiecare individ este să caute, pe cât posibil, rezolvări la nivel individual. Mai precis, să aibă mai multă putere şi să-şi assume, implicit, şi mai multe responsabilităţi.
Întrebat care ar trebui să fie priorităţile Guvernului Cioloş, fondatorul Sameday Courier este de părere că dacă fiecare ministru va reuşi într-un singur an să realizeze 1-2 locuri din primele 10 pe care le cosideră decisive pentru ţară pe domeniul său, ar fi suficient.
Pentru Dan Bădescu, un top trei al priorităţilor Guvernului Cioloş ar trebui să fie:
1. Schimbarea cadrului electoral şi nu numai, pentru crearea premiselor pentru schimbarea jucătorilor;
2. Crearea premiselor pentru o debirocratizare;
3. Creionarea unei strategii pe termen lung, aşa-numitul proiect de ţară, asumarea unei propuneri care să uneasca o populaţie, să o ralieze şi să o implice într-un proiect comun. Un fel de “cine suntem, ce vrem, cum ajungem acolo, în caţiva paşi, de ce va fi bine acolo şi ce trebuie să facem mâine pentru asta”. Practic – o propunere pentru societate.