Cât de pregătiți sunt americanii pentru un război comercial SUA-China

Clasa politică profund divizată din Statele Unite este foarte unită când se pune problema limitării influenței uriașe a Chinei. Indiferent dacă este vorba de restricții comerciale, tarife la vehiculele electrice chinezești sau interzicerea TikTok. Deși argumentul privind securitatea națională pentru astfel de măsuri protecționiste este incontestabil, nu este clar dacă liderii politici americani și publicul din SUA sunt pregătiți pentru potențialele consecințe economice, scrie KENNETH ROGOFF într-un editorial publicat pe site-ul Project Syndicate.

Concluzia predominantă în rândul factorilor de decizie este că acea creștere a importurilor chineze pe piața americană, odată cu anii 2000, a epuizat baza de producție a Americii, făcând practic imposibil un tip de acumulare militară rapidă, care a permis Aliaților să câștige Al Doilea Război Mondial.

„Șocul chinez”, o eroare masivă

În cercurile politice din SUA, „Șocul chinez” este adesea descris ca o eroare masivă, care a devastat orașele de peste Rust Belt (regiune din nord-estul, mijlocul vestului Statelor Unite și părțile de nord ale Statelor Unite de Sud) și a condus la o creștere bruscă a inegalității.

În consecință, există un acord larg între factorii de decizie și comentatori că SUA trebuie să prevină un „Șoc chinez 2.0” prin impunerea unor tarife masive și restricții comerciale asupra tehnologiilor chineze, cum ar fi telefoanele mobile, dronele și, mai ales, vehiculele electrice, panourile solare, sistemele ecologice și echipamentele energetice.

Președintele Joe Biden și predecesorul său, Donald Trump, posibil candidat republican la alegerile prezidențiale din noiembrie, au opinii diametral opuse pe multe probleme. Cu toate acestea, când vine vorba de tratamentul aplicat Chinei, ambii par să concureze pentru titlul de cel mai protecționist președinte al Americii.

Dar narațiunea „Șocul chinez 2.0” care stă la baza politicii comerciale actuale a SUA este profund defectuoasă. În timp ce concurența cu producătorii chinezi a afectat negativ unele locuri de muncă, comerțul liber a creat mai mulți câștigători decât învinși. În plus, consumatorii americani cu venituri mici s-au numărat printre cei mai mari beneficiari ai importurilor chinezești la preț redus.

Factorii de decizie care cred că relansarea comerțului cu China nu va avea ca rezultat creșterea prețurilor, iar o reacție politică semnificativă poate fi o sabie cu două tăișuri. O abordare direcționată ar face distincția între comerțul care implică tehnologii militare sensibile și alte bunuri, dar a face acest lucru este mai complicat decât par să realizeze mulți.

Escaladarea rivalității

Convergența tehnologiilor militare și civile a devenit dureros de evidentă în timpul războiului Rusia-Ucraina, dronele low-cost concepute inițial pentru a transporta pachete fiind reutilizate ca bombardiere și rețelele mobile private, jucând un rol esențial în bătăliile majore. În plus, după cum a arătat pandemia de COVID-19, SUA și aliații săi depind de proviziile medicale din China.

Pentru cei care cred că o cooperare multilaterală este necesară pentru a aborda cele mai presante probleme ale lumii, de la schimbările climatice până la reglementarea inteligenței artificiale, escaladarea rivalității dintre cele două mari puteri ale lumii este profund îngrijorătoare.

Din perspectiva SUA, guvernul autoritar al Chinei subminează valorile liberale fundamentale care stau la baza ordinii economice și politice globale. Atacurile cibernetice necruțătoare ale Chinei continuă să reprezinte o amenințare imediată pentru economia SUA și companiile americane, iar o potențială blocare sau invazie chineză a Taiwanului ar avea consecințe globale de amploare.

Din perspectiva Chinei, America și aliații săi încearcă, în mod cinic, să mențină o Ordine Mondială stabilită de secole de un imperialism european și american. Spre marele deranj al diplomaților americani, multe alte țări par să împărtășească acest sentiment, așa cum demonstrează nerespectarea, de către economiile în curs de dezvoltare și emergente, a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.

Decuplarea economică nu e o opțiune viabilă

Cu siguranță, impactul economic al restricțiilor comerciale impuse de SUA ar putea fi minimalizat prin redirecționarea importurilor chineze prin furnizori din țări terțe, permițând americanilor să cumpere panouri solare fabricate în China ca și cum ar fi fost produse în India, deși la un preț mai mare.

Deși acest joc de-a sancțiunile poate fi popular în rândul alegătorilor, e greu de înțeles cum ar îmbunătăți acest lucru securitatea națională mai mult decât a făcut-o redirecționarea fentanilului chinez în SUA prin Mexic, care ar fi trebuit să rezolve criza opioidelor. Unii ar putea spera că încetinirea economică a Chinei îi va reduce ambițiile geopolitice. Dar dificultățile sale continue sunt la fel de probabil să împingă China spre o confruntare cu SUA și să încurajeze cooperarea.

În ciuda a ceea ce cred mulți, decuplarea economică nu este o opțiune viabilă. Deși restricțiile comerciale ale administrației Biden și retorica belicoasă a SUA sunt un răspuns la provocările chineze, ambele țări trebuie să găsească o cale de compromis, dacă doresc să obțină o creștere economică stabilă, incluzivă și durabilă.