zicem, rata somajului in judetul pe care il reprezinta. Acesta spune o cifra la intamplare, ridica din umeri sau, mai rau, se enerveaza pe „tupeul” jurnalistului. Dat fiind ca a inceput campania electorala pentru un nou parlament, am vrut sa vedem daca si dupa 28 noiembrie vom avea parte de aceleasi reactii.Am ales sapte judete: Alba, Gorj, Hunedoara, Suceava, Teleorman, Timis si Tulcea. Nu tocmai la intamplare. In primul rand, acestea fac parte din majoritatea regiunilor tarii si au nivele de dezvoltare dintre cele mai diferite. Apoi, mai sunt si alte criterii. Alba, Gorj si Teleorman se afla la coada clasamentului de performanta, realizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR). Timisul este la polul opus. Suceava este pe undeva pe la mijloc, dar cu o situatie aparte din cauza resurselor forestiere. Hunedoara este celebru pentru problemele industriei sale. Cat despre Tulcea, pozitionarea sa si mai ales situatia din Delta Dunarii il fac interesant.Se pune problema cat de familiarizati sunt politicienii cu particularitatile fiecarui judet. Ca sa fim echilibrati, am ales aleatoriu cate doi candidati: unul de la Uniunea PSD+PUR si unul de la Alianta D.A. Intrebarile au fost aceleasi pentru toti: care sunt cele mai mari probleme din judetul respectiv si ce solutii concrete propun. Am mai strecurat in discutie si mici teste care ne-au aratat cat de pregatiti sunt (cum ar fi nivelul investitiilor pe plan local, calitatea mediului de afaceri sau rata somajului). Per ansamblu, candidatii PNL-PD s-au dovedit mai cooperanti si ceva mai bine documentati. Dar nici reprezentantii PSD+PUR nu au stat mult mai prost. Coincidenta ori ba, cei mai multi s-au prezentat satisfacator. Totusi, in ambele cazuri, cei intervievati sufera la capitolul proiecte. Reprezentantii partidului de guvernamant par a se baza mai mult pe proiectele deja incepute, iar ceilalti se scuza prin lipsa accesului la informatii reale privind un domeniu sau altul.In functie de modul in care ne-au raspuns, le-am acordat politicienilor o nota. Din fericire, nici unul dintre ei nu a luat sub 6, dar cu greu am putut da cate un 9. Radu Nicosevici, presedintele organizatiei Academia de Advocacy, care a realizat studii si consultari implicand candidati si oameni de afaceri din patru judete, ne-a confirmat rezultatul. „Cu greu am gasit doi, unul de la PNL si unul de la UDMR, care constientizeaza si promoveaza interesul regional. Ceilalti au invatat o lectie de la partid si o pot spune in oricare alt judet”, spune el.Nicosevici a vrut sa ajute la pregatirea candidatilor, oferindu-le date concrete despre nevoile mediului de afaceri local, in speranta ca vor fi folosite in campanie. „Nu le-au utilizat si discuta generalitati in continuare, iar daca vine vorba de lucruri concrete situatia se complica”, ne-a spus el.Lipsa de pregatire nu este, din pacate, singura problema a candidatilor. O buna parte dintre cei cu care am discutat nu corespund criteriilor de integritate concepute de Coalitia pentru un Parlament Curat (CPC), formata din mai multe ONG-uri reprezentative.Alina Mungiu-Pippidi, presedintele Societatii Academice din Romania (SAR), spune ca proiectul pare sa aiba succes. „Au fost retrasi mai mult de un sfert din cei nominalizati, nu se stie, insa, cat de departe de viata politica. In ceea ce priveste competenta regionala a candidatilor, ea este destul de putin relevanta pentru modul in care se face politica in Parlament”, conchide ea.

HUNEDOARA LUPTA CU POLUAREA ISTORICA SI CU SOMAJUL
Georgeta Barabas este directoarea Agentiei de Mediu si candideaza pentru Camera Deputatilor pe listele PSD+PUR. „Cele mai mari probleme ale judetului nostru sunt lipsa investitiilor, mai ales in sectorul de stat, unde avem preponderent industrie grea, lipsa locurilor de munca sigure si bine platite, rata somajului, de 7% (in realitate, aproape 12% – n. red.), fiind printre cele mai mari din tara, si a investitorilor care sa foloseasca forta de munca calificata”, crede ea. Daca ar ajunge in Parlament, doamna Barabas ar initia o campanie de eliminare a poluarii istorice, „care impiedica si dezvoltarea turismului si pe cea a investitiilor”. Banii ar urma sa vina din fondurile de coeziune ale Uniunii Europene. De asemenea, ea vizeaza o serie de modificari legislative menite a proteja cu adevarat spatiile verzi si fauna. Unul dintre contracandidatii sai, Sorin Apostu, de la Alianta D.A., considera ca fiecare zona a judetului are propriile probleme. „Economia Hunedoarei e bazata pe resursele subsolului, nu prea bogate. Avem, in schimb, alte resurse, cea umana, foarte calificata, si cea geografica”, spune el. Pentru a le pune in valoare, Apostu crede ca e nevoie de infrastructura. „Avem proiecte prin care judetul va deveni o placa turnanta in transporturi. Avem nevoie si de un sistem investitional, la inceput de stat – un balon de oxigen, care sa atraga si investitiile private. Asadar, nu blocuri sau sali de sport, ci autostrazi”, explica el. Nu in ultimul rand, investitorii atrasi ar trebui sa valorifice o cat mai mare parte a productiei in afara judetului.
UN JUDET CU MULTE HIBE
Populatie: 490.000
Rata somajului: 11,9%
Investitori straini: 921
Probleme: Industria neperformanta si poluanta; somerii; investitiile reduse; starea proasta a infrastructurii.

DELTA DUNARII RAMANE MARUL DISCORDIEI IN TULCEA
Unul din candidatii Aliantei D.A., Alexe Gavrila, vede ca principala problema a judetului tensiunile izbucnite in Delta Dunarii dupa concesionarea fondului piscicol. „Sunt 14.000 de oameni obisnuiti sa traiasca in simbioza cu ecosistemul si care acum s-au trezit tinta unor abuzuri. Legislatia din domeniu trebuie revizuita”, spune el. Gavrila crede ca starea industriei tulcene este destul de buna, ceea ce e doar partial adevarat, si si-ar axa activitatea pe dezvoltarea infrastructurii, in stransa legatura cu cea a turismului. „Tulcea nu prezinta prea mare interes electoral si nu reprezinta o prioritate pentru cei de la centru. Voi incerca sa pun in valoare cele 14 situri istorice de mare interes, in combinatie, desigur, cu Delta”, spune el.Vlad Manastireanu este pe primul loc pe listele PSD+PUR pentru Camera Deputatilor. In viziunea sa, pe primul loc ar fi extinderea retelei de gaze in judet. Initiativa ar putea fi realizata printr-un parteneriat public-privat, ale carui date, insa, sunt destul de nebuloase. Gasirea unor solutii pentru problemele pescarilor din Delta este o alta prioritate. Manastireanu crede ca acestia ar trebui sa se orienteze spre agroturism si productia de obiecte de artizanat si sa fie sprijiniti de stat cu micro-credite. A treia actiune este crearea de locuri de munca. „Desi rata somajului este undeva in jur de 5% (5,8% – n.red.), am putea crea un parc industrial”, spune el. Locatia acestuia este, deocamdata, total incerta.

POPULATIE MICA, PROBLEME DESTULE
Populatie: 255.000
Rata somajului: 5,8%
Investitori straini: 243
Probleme: Tensiunile din Delta; starea proasta a infrastructurii; nivelul destul de redus al investitiilor straine.

SUCEAVA JOACA LA MAI MULTE CAPETE
„Suceava are nevoie de investitii masive care sa-i puna in valoare resursele naturale (turism, agricultura si zootehnie, fond forestier) si umane”, crede Tudor Mohora, candidat pe listele PSD+PUR. El afirma ca exista deja o serie de proiecte de dezvoltare a infrastructurii, menite a atrage investitori. „Vrem sa facem aeroportul din Suceava aeroport international, langa el urmand sa se construiasca un centru de afaceri de 11.000 de metri patrati, in valoare de cinci milioane de euro. De asemenea, se va introduce reteaua de gaz metan in 65 de localitati si se vor reabilita centralele termice. La drumuri avem un handicap recuperabil – am investit deja cam 4.500 de miliarde de lei, dar la telefonie nu mai depinde de noi si avem inca probleme”, spune Mohora.rAflat pe listele Aliantei, Dumitru Pardau vede si el in turism un potential imens. „As vrea sa reduc birocratia si sa creez centre de informare privind accesul la fonduri nerambursabile”, spune el. Si retrocedarea padurilor se afla pe lista sa de prioritati. „Din pacate, nu avem prea multe parghii”, afirma candidatul. Dar cel mai drag proiect al lui Pardau este cel privind dezvoltarea fermelor. „Avem in vedere totul, de la sol pana la ameliorarea raselor. Fermierii trebuie stimulati, iar sistemul de acreditare trebuie modificat”, explica el. Pardau are un avantaj si, in acelasi timp, un handicap: pare a cunoaste mai bine zona Vatra Dornei – Campulung, unde vrea, de exemplu, sa atraga investitori pentru un abator si o fabrica de procesat fructe de padure si ciuperci, decat restul judetului. rn
rn
rnNICI PREA-PREA, NICI FOARTE-FOARTErn
rnPopulatie: 695.000rn
rnRata somajului: 7,0%rn
rnInvestitori straini: 811 rn
rnProbleme: Conflictele privind fondul forestier; investitiile destul de reduse; infrastructura inca nedezvoltata.rn
rn
rnJudetul Alba: pe ultimul loc la dezvoltarea mediului de afacerirn
rn”Infrastructura este praf si trebuie refacuta cu ajutorul administratiei locale”, spune Alexandru Peres, candidat pentru Senat din partea Aliantei D.A. Mai exact, el spune ca aici are de gand sa intervina in primul rand daca va fi ales. In rest, Peres considera ca somajul este mult mai mare decat in statistici, iar cauza majoritatii problemelor o reprezinta „politica de dezindustrializare fortata a PSD: s-au inchis fabrici si mine fara sa se asigure programe de reconversie profesionala”. Nu ne-a lamurit foarte exact cum are de gand sa rezolve aceste probleme, spunand ca „este trecut totul in programul nostru”. Peres aminteste si de subiectul delicat „Rosia Montana”. Nicolae Gavrila, candidat din partea PSD+PUR vede cu totul altfel lucrurile. Problema, in viziunea sa, este faptul ca majoritatea firmelor sunt IMM, caracterizate de o slaba capitalizare. Gavrila se plange si de slabele performante ale Camerei de Comert locale. In rest, face consideratii de natura generala despre cum sa coopereze mai bine oamenii de afaceri. In cadrul monitorizarilor Coalitiei pentru un Parlament Curat (CPC), Nicolae Gavrila este considerat traseist politic.rn
rn
rnmediu privat cu problemern
rnPopulatia: 385.000rn
rnRata somajului: 8,7%rn
rnInvestitori straini: 848rn
rnProbleme: performanta scazuta a firmelor private, infrastructura deficitara, proiectul Rosia Montana.rn
rn
rnGorj: Fara fast-food-uri, fara mall-urirn
rnCandidatul PSD+PUR Ion Florescu acuza fara nici o ezitare „lipsa investitiilor private” drept cauza principala a dezvoltarii slabe a mediului de afaceri in Gorj. La capitolul teorie, Florescu este fara cusur: trebuie gasite solutii pentru disponibilizatii din mine, pentru a pune in valoare potentialul turistic si cultural al judetului, pentru a atrage lanturile de supermagazine si fast-food. Si asa mai departe. Ion Florescu insista sa ne atraga atentia asupra investitiilor si lucrarilor care se fac deja, incluzand la capitolul „realizari” actele normative cu caracter general, fara nici o legatura directa cu judetul. Florescu nu corespunde criteriilor de integritate ale CPC, cu observatia ca este implicat in prea multe afaceri. Unul dintre contracandidatii sai, Marcel Romanescu de la D.A., este exact opusul. El considera ca somajul in judet este o problema cronica, „rata reala fiind de 25%”. Romanescu are idei destul de concrete despre promovarea unor masuri active de ocupare a fortei de munca, amendamente la Codul muncii pentru a-l face mai favorabil angajatorilor. El mai spune ca este necesara privatizarea regiilor publice pentru a diminua coruptia.rn
rn
rnSomajul, cea mai mare problemarn
rnPopulatia: 400.000rn
rnRata somajului: 7,7%rn
rnInvestitori straini: 238rn
rnProbleme: somerii, lipsa investitiilor private, valorificarea slaba a potentialului cultural si turistic. rn
rn
rnAgricultura face legea in Teleormanrn
rn”Teleorman este o zona agricola. Eliberarea titlurilor de proprietate si punerea acestora in posesie pentru cetateni sunt primele prioritati. Daca voi fi ales, cu asta am sa incep”, spune Ioan Basgan, candidat pe listele PNL-PD. Basgan este convins ca numai astfel pamantul va fi lucrat responsabil de catre agricultori. El mai intentioneaza sa restituie imobilele nationalizate sau sa despagubeasca proprietarii. Tot pentru mediul rural, acesta considera importanta accesarea fondurilor europene pentru investitii sau infrastructura. Idei foarte concrete nu am reusit sa aflam. „Vor fi niste propuneri legislative, dar asta dupa ce vom avea acces la documente si statistici”, argumenteaza acesta. Basgan se gaseste pe lista „neagra” CPC, cu mentiunile ca are o avere considerabila, face parte din Marea Loja Masonica Nationala si a fost acuzat pentru colaborare cu fosta securitate. Daca Basgan ne-a „desenat” totusi tabloul economic al judetului, nu am putut afla nimic de la candidatii PSD+PUR. Acestia au fost de negasit. Dupa explicatia organizatiei judetene a PSD, „sunt impreuna in teritoriu si probabil nu au semnal la telefon”.rn
rn
rnCei mai putini investitorirn
rnPopulatia: 430.000rn
rnRata somajului: 7,1%rn
rnInvestitori straini: 186rn
rnProbleme: judetul depinde de agricultura, insa infrastructura este foarte slab dezvoltata si investitiile insuficientern
rn
rnPutine piedici pentru afacerile din Timisrn
rnSituatia economica din Timis este mult mai relaxata decat in alte judete. Problemele care par sa-i deranjeze pe candidati sunt legate de „birocratia excesiva, atat pentru firmele mici, cat si pentru alti oameni de afaceri”, cum ne explica Viorel Oancea, candidatul Aliantei D.A. pentru Parlament. El se refera la „procedurile pentru infiintarea firmelor si pentru plata taxelor catre stat”. Ca o solutie, acesta propune „oameni eficienti care sa respecte legile”, dar cum anume se va realiza aceasta concret, nu stim. Aceeasi parere o are insa si candidatul PSD+PUR, Ilie Sirbu. Solutia lui concreta este inasprirea sanctiunilor pentru functionarii ineficienti. Acesta mai are deja „in buzunar” un proiect de lege: „doresc sa-l promovez de indata ce ajung in Senat. El va da posibilitatea reala oamenilor care au cumparat case sa cumpere si terenurile respective. Altfel, plata rentei ajunge la sume exorbitante”, explica Sarbu. Fostul ministru al Agriculturii, desi un candidat bine pregatit, se afla insa printre cei care nu respecta criteriile Coalitiei pentru un Parlament Curat, fiind acuzat ca nu a spus tot adevarul in cadrul declaratiei de avere.rn
rn
rnUn judet cu pretentiirn
rnPopulatia: 661.000rn
rnRata somajului: 2,4%rn
rnInvestitori straini: 5.900rn
rnProbleme: fonduri publice insuficiente alocate judetului, infrastructura slab dezvoltata in comparatie cu nivelul necesar.rn
rn
rnNOTErn
rnsub 5 – Candidati extrem de slab pregatiti, nu stiu aproape nimic despre judetul pe care vor sa-l reprezinte si, in consecinta, nu au nici un proiect. Mai bine ati sta acasa! rn
rn5 – Candidatii din aceasta categorie sunt slab pregatiti. Ei au o idee vaga despre problemele zonei si folosesc cuvinte mari pentru a ascunde lipsa cunostintelor concrete. Sunteti siguri ca n-ati gresit judetul? rn
rn6 – Aspirantii care au primit aceasta nota s-au dovedit destul de slab pregatiti. Ei cunosc aproximativ situatia, dar nu dau semne ca ar avea vreo idee sau vreo solutie. Mai aveti timp sa renuntati! rn
rn7 – Candidatii notati cu 7 stiu destul de bine pe ce lume se afla, dar nu au proiecte clare pentru rezolvarea neajunsurilor din judetul respectiv. Mai e de lucru! rn
rn8 – Candidatii inclusi in aceasta categorie si-au invatat bine lectia, dar mai au inca de lucrat la solutii concrete ori au o viziune limitata la un anumit domeniu. La mai mare! rn
rn9 – Candidatii stiu aproape totul despre judet si au si diverse proiecte menite sa schimbe situatia. Tineti-o tot asa! rn
rn10 – Candidatul ideal: stie tot, are idei si solutii pentru orice problema, nu poate fi influentat de nici un grup de interese si nu a fost niciodata controversat. Din pacate, noi n-am reusit sa-l gasim!