Informațiile sunt extrase dintr-un studiu realizat de compania iSense Solutions. De asemenea, majoritatea românilor cumpără doar cantitatea de alimente de care au nevoie (72%) sau donează îmbrăcămintea, încălțămintea sau electronicele folosite (69%), ca mod de a-şi arăta responsabilitatea faţă de mediu. 

„Sunt deja câţiva ani de când se discută în spaţiul public despre necesitatea protejării mediului înconjurător, realizându-se numeroase campanii de informare şi responsabilizare din partea mediul privat şi a autorităţilor. De aceea, este important de văzut modul în care este perceput acest subiect de către români şi cum înţeleg ei să acţioneze pentru a proteja mediul, iar acest studiu oferă informaţii importante pentru viitoarele proiecte de acest gen”, afirmă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions. 

Dintre românii care participă într-un fel sau altul la reciclare, 97% fac acest lucru acasă, iar 60%, la muncă. Printre materialele care sunt cel mai des reciclate se regăsesc: plasticul (91%), hârtia (85%),  bateriile (82%), sticla (74%), becurile (64%), aluminiul (61%), uleiul (28%) și resturile menajere pentru compost (28%), dar și medicamentele (14%). Mai mult decât atât, 75% dintre români susțin că plănuiesc să recicleze în următorul an. 
Din punctul de vedere al transportului, 49% dintre români plănuiesc să înlocuiască mașina sau mijloacele de transport în comun cu bicicleta și cu mersul pe jos, atunci când este posibil. 
În ceea ce privește categoriile de vârstă, mai puțini tineri (sub 35 de ani) plănuiesc să cumpere produse de la companiile care se implică în protejarea mediului (39% vs. 44% din total) și mai puțini dintre ei obișnuiesc să recicleze (54% vs. 64% din totalul populației) sau plănuiesc să facă acest lucru în următorul an (70% vs. 75%).
Totodată, 97% dintre români consideră că fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil pentru protejarea mediului, 68% consideră că această responsabilitate revine instituțiilor statului, iar 56%, mediului privat. Doar 46% susțin că este responsabilitatea ONG-urilor sau asociațiilor reprezentative.
Studiul a fost realizat online pe un eșantion de 1.051 de respondenți din mediul urban. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 16 ani, din mediul urban din România.