Cât de sănătoși sunt cartofii prăjiți? Medicul nutriționist Mihaela Bilic a mai distrus un mit! Cât de sănătoasă este, de fapt, combinația de cartofi și carne? Potrivit spuselor sale, cartoful joacă un rol important atunci când vine vorba de menținerea echilibrului digestiv.
Cât de sănătoși sunt cartofii prăjiți?
„Cât de sănătoși sunt cartofii prăjiți? Putem mânca, fără probleme, cartofi și carne la aceeași masă?”, acestea sunt doar două dintre întrebările care stau pe buzele românilor de ani de zile.
Potrivit medicului nutriționist Mihaela Bilic, amidonul din cartofi furnizează organismului uman glucoză cu absorbție lentă, esențială atât pentru buna funcționare a celulelor, cât și pentru activitatea fizică. Cartoful nu ar trebui subestimat, spune ea, datorită beneficiilor sale nutriționale. Cartoful joacă un rol important în menținerea echilibrului digestiv, fiind un aliment ușor de digerat și hrănitor, contribuind totodată la neutralizarea acidității gastrice.
Atunci când au apărut curele de slăbire, cartofii erau considerați la granița dintre legumă și produs bogat în amidon, motiv pentru care au fost marginalizați. Totuși, amidonul din cartofi reprezintă o sursă de glucoză cu absorbție lentă, pe care organismul o folosește în activitatea fizică. Toate celulele funcționează cu ajutorul acestei glucoze.
„Amidonul din cartofi oferă organismului uman glucoză cu absorbție lentă, care este estențială pentru buna funcționare a celulelor, dar și pentru activitatea fizică. Prin urmare, această legumă nu trebuie reconsiderată, mai ales pentru că are beneficii nutriționale. Cartoful joacă un rol important atunci când vine vorba de menținerea echilibrului digestiv, asta pentru că este un aliment ușor de digerat, dar totodată și hrănitor. această legumă ajută la neutralizarea acidității gastrice. Cartofii ar trebui să nu mai fie puși la colț.
Cred că atunci când au apărut curele de slăbire, el era la limita dintre legumă și produs cu amidon. Negăsindu-și locul foarte bine, a fost pus la colț. Pentru că are amidon. Trebuie să știm că acel amidon înseamnă o glucoză cu absorbție lentă pe care organismul nostru o cheltuiește în mișcare. Toate celulele funcționează cu această glucoză. Depinde de cantitate. La cartof avem o mulțime de variante care îi schimbă complet conținutul caloric. Cartoful proaspăt crud are, apă, amidon, foarte puțin potasiu, puține minerale și vitamina C”, a explicat ea în cadrul emisiunii TV „La Măruță” de pe Pro TV.
Din ce cauză cartofii prăjiți au multe calorii?
Cartofii prăjiți pot deveni „foarte calorici” din cauza uleiului pe care îl absorb în timpul prăjirii. Deși cartoful fiert are un indice glicemic ridicat, în cazul prăjirii acesta este mai scăzut. Vitamina C se distruge ușor atunci când cartofii sunt supuși tratamentului termic, motiv pentru care cartoful nu poate fi considerat o sursă importantă de vitamina C.
Prepararea cartofilor prăjiți poate crește semnificativ valoarea lor calorică, de la aproximativ 70 de calorii la 100 de grame până la 450 de calorii, din cauza absorbției de grăsime. În prăjire, cartoful poate ajunge la 300-450 de calorii la 100 de grame.
Paradoxal, un cartof fiert simplu sau piureul de cartofi, care conțin foarte puțină grăsime, au un indice glicemic ridicat, în timp ce cartofii prăjiți, datorită cantității mari de ulei, au un indice glicemic mai mic, deoarece grăsimea încetinește absorbția rapidă a glucozei.
„Prepararea cartofilor prăjiți poate crește valoarea calorică la aproximativ 70 de calorii la 100 de grame până la 450 de calorii. Legumele congelate nu trebuie evitate. Pe de altă parte, același tampon pentru aciditate este un burete pentru grăsime. În momentul în care îl punem în contact cu grăsimea, cartoful absoarbe grăsimea ca un burete.
În momentul în care îl punem în contact cu uleiul, va absorbi tot. Cartoful devine o bombă calorică în momentul în care este prăjit. De la 70 de calorii pe 100 de grame, ajunge la până la 300 sau chiar 450 de calorii. Indicele glicemic scade în momentul în care făinoasele sunt amestecate cu grăsimea. Adică, în mod paradoxal, un cartof fiert simplu, fără niciun fel de grăsime sau piureul de cartofi, care are foarte puțină grăsime, are un indice glicemic enorm.
Cartoful prăjit, care are mult ulei, are indice glicemic mic, pentru că uleiul împiedică într-un fel absorbția aceasta rapidă a glucozei. Procesul de congelare are efecte benefice asupra structurii amidonului, reflectând absorbția de grăsimi în timpul preparării. Legumele pot deveni crocante în timpul coacerii dacă nu este adăugat uleiul, fiind o alternativă mai sănătoasă.
Nu e nicio problemă dacă iei cartofi congelați. Multă lume se ferește de legumele congelate și de cartofi. Nu înseamnă că acolo este o pastă care a fost apoi reformatată. Sunt cartofi care au fost curățați, au fost congelați, iar așa o parte din amidon se cristalizează. Și în marile restaurante cartoful mai întâi se prăjește un pic, se congelează și apoi, la a doua prăjire, el va absorbi mai puțin ulei și va deveni crocant. Cartofii congelați sunt și stropiți cu un pic de ulei și, dacă îi bagi la cuptor, de exemplu, nu mai trebuie să pui nimic peste ei”, a precizat medicul nutriționist.
Cartoful, „prietenul” copiilor
Spre deosebire de produsele cerealiere sau făinoasele clasice care conțin gluten, cartoful nu conține gluten, ci doar apă și amidon, ceea ce îl face să fie sățios. Acest aliment este important mai ales pentru persoanele care muncesc fizic și pentru copii, fiind o legumă consistentă și prietenoasă, care nu provoacă aciditate.
Multe persoane, în special în perioada postului, când consumă multe legume, se confruntă cu disconfort digestiv, însă cartoful ajută la neutralizarea acestuia, acționând ca un tampon și echilibrând orice mâncare în care este adăugat.
„Cartofii prăjiți pot fi foarte calorici din cauza uleiului pe care îl absorb. Chiar dacă leguma fiartă are un indice, de asemenea, ridicat, în cazul prăjirii este mai scăzut. Vitamina C, în momentul în care am tratat-o termic, se distruge ușor. Nu putem să spunem că este o sursă de vitamina C. Cartoful nu are niciun strop de amidon, spre deosebire de produsele cerealiere, făinoasele clasice care au gluten.
În cartof avem doar apă cu amidon. Ține de foame. Este important mai ales pentru cei care muncesc fizic, pentru copii. Este o legumă consistentă, o legumă prietenoasă. Nu dă aciditate. Foarte multe persoane, mai ales în perioada postului, când mănâncă multe legume, au un disconfort digestiv. Ei bine, cartoful neutralizează. Este ca un fel de tampon. În orice mâncare am pune cartof, el echilibrează lucrurile”, a explicat ea.