Chiar dacă producția de gaze a crescut, România a cumpărat o cantitate mai mare de gaze naturale de la străini, conform ultimelor date de la Institutul de Statistică.
Cât gaz natural a importat România în primele luni ale acestui an
În primele două luni ale anului 2024, România a importat 207.200 tone echivalent petrol (tep) de gaze naturale utilizabile, înregistrând o creștere de 18,2% (+31.900) față de perioada similară din anul precedent, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Producția internă de gaze naturale a totalizat, în perioada menționată, 1,283 milioane tep, în creștere cu 2% față de ianuarie-februarie 2023 (+24.900 tep).
Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, producția de gaze naturale este estimată să crească cu un ritm mediu anual de 3,6%, în perioada 2023-2026.
În ultima Prognoză a echilibrului energetic, CNSP preconizează pentru anul 2024 o creștere a producției de gaze cu 2,3% (la 7,935 milioane tep), pentru 2025 cu 2,7% (la 8,15 milioane tep) și pentru 2026 cu 3,8% (la 8,455 milioane tep).
În ceea ce privește importurile de gaze naturale, pentru acest an este prognozată o cantitate de 1,79 milioane tep (minus 2,8%), pentru 2025 de 1,755 milioane tep (minus 2,1%), iar pentru 2026 de 1,725 milioane tep (minus 1,8%).
România, al treilea mare producător de petrol din UE
În 2022, cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană au fost Italia (4,5 milioane de tone), Danemarca (3,2 milioane de tone) și România (3 milioane de tone), conform datelor publicate recent de Eurostat.
Conform acestor date, producția de ţiţei a UE a continuat să scadă în 2022, în ciuda unei creșteri semnificative a prețurilor la petrol, ca urmare a invaziei rusești din Ucraina. Producţia de petrol a UE a coborât în 2022 la un minim istoric de 16,3 milioane de tone, cu 7,4% mai puțin decât în 2021.
Luând în considerare un orizont mai lung de timp, producția de ţiţei a UE este în scădere începând din 2004, când a atins un vârf de 41,8 milioane de tone, ceea ce înseamnă că producția din 2022 a fost mai mică cu 61% comparativ cu maximumul istoric din 2004.
În 2022, comparativ cu 2021, producția de petrol a scăzut și în primii trei producători: Italia (minus 8%), Danemarca (minus 2%) și România (minus 6%).
S-a redus dependența de petrol rusesc
Potrivit Eurostat, dependența UE de importurile de petrol și produse petroliere a atins un nou maxim istoric de 97,7% în 2022, după ce în 2021 această dependență a înregistrat un declin semnificativ până la 91,6%.
În 2022, importurile totale de ţiţei brut ale UE s-au cifrat la 479,6 milioane de tone, o creștere considerabilă cu 7,4 puncte procentuale comparativ cu 2021, când aceste importuri au coborât la cel mai redus nivel din ultimii 31 de ani. Cele mai multe importuri au venit din Rusia (88,4 milioane de tone), Norvegia (54,1 milioane de tone), SUA (48,3 milioane de tone), Irak (37,2 milioane de tone) și Kazahstan (36,6 milioane de tone).
Tot în 2022, rafinăriile din UE au produs 544,3 milioane de tone echivalent petrol de produse petroliere, în creștere cu 4,5% comparativ cu 2021. Cei mai mari producători de produse petroliere au fost: Germania (99,9 milioane de tone echivalent petrol), Italia (74,6 milioane de tone echivalent petrol), Spania (63,4 milioane de tone echivalent petrol) și Țările de Jos (59,6 milioane de tone echivalent petrol). Urmează, în ordine, Franța, Grecia, Belgia, Polonia, Suedia și România, cu o producție mai mică de 20 de milioane de tone echivalent petrol.